Fondurile straine ocolesc piata romaneasca de capital

Florin Ilie, seful departamentului de piete de capital din cadrul ING Bank Romania, spune ca, deocamdata, fondurile straine ocolesc piata romaneasca de capital, din cauza contextului international negativ si a problemelor macroeconomice interne.

"Romania nu este alternativa mai putin riscanta pe care o cauta fondurile straine in acest context international marcat de riscuri foarte mari. Dimpotriva, Romania este vazuta ca una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune, din cauza leului, care este singura moneda din regiune care fluectueaza liber fata de euro si prin urmare cea mai usor de atacat daca nu este sustinuta la nivel macroeconomic", a declarat Florin Ilie, intr-un interviu acordat ZF.

ING Bank este unul dintre primii patru jucatori de pe piata de brokeraj, lucrand preponderent cu investitori institutionali straini. In luna ianuarie, ING a realizat al doilea rulaj de pe Bursa, in conditiile in care strainii au realizat vanzari nete de peste 50 mil. euro.

Ilie considera ca instabilitatea la nivel macroeconomic este si motivul pentru care actiunile listate pe Bursa de la Bucuresti au scazut mai mult decat cele de pe pietele din regiune de la inceputul anului.

"Chiar si asa, actiunile romanesti se tranzactioneaza cu prime fata de cele de pe pietele din regiune", mai spune Ilie. Actiunile mai scumpe relativ cu pietele vecine si incertitudinile legate de cursul de schimb tin investitorii straini in expectativa, fapt care se reflecta si in lichiditatea redusa de pe Bursa din ultima perioada.

"Deocamdata sentimentul fata de Romania ramane negativ in randul investitorilor institutionali straini. Acest lucru afecteaza puternic piata din cauza ca nu exista investitori institutionali locali puternici. Probabil ca vom vedea si la noi astfel de investitori peste 2-3 ani", sustine Ilie. Lipsa investitorilor locali puternici este si unul dintre motivele pentru care pe piata romaneasca nu se observa existenta actiunilor defensive, adica acele actiuni care rezista mai bine in momente de criza, cum sunt de regula titlurile companiilor de utilitati.

"Investitorii straini judeca de obicei tara, astfel ca in momentul in care sentimentul este negativ fata de Romania, scad cam toate actiunile, la fel ca atunci cand sentimentul era pozitiv si cresteau cam toate. Cele mai afectate de deprecierea leului sunt insa titlurile financiare, adica bancile si SIF-urile."

"Probabil ca jumatatea anului va semnala o imbunatatire a perceptiei asupra Romaniei, dar, chiar si in aceste conditii, nu ma astept la o revenire spectaculoasa, ci la o evolutie pozitiva lenta", mai spune Ilie.

O posibila reducere a ratingului Romaniei de catre agentiile internationale de rating ar putea intarzia insa revenirea, in conditiile in care ar determina disparitia pietei romanesti de pe radarele unora dintre fondurile straine. Chiar si in aceste conditii, Florin Ilie considera ca ar exista interes din partea investitorilor straini pentru oferte publice initiale (IPO). Situatia incerta de pe piata a determinat unele companii care isi programasera listari pentru inceputul acestui an sa si le amane.

"Companiile locale care se listeaza sunt in general mici dupa standarde internationale sau medii dupa standarde locale. Sunt insa companii care au nevoie de finantari importante pentru a creste si in unele cazuri si-au atins deja limita maxima de creditare. Astfel, singura lor alternativa de a face rost de bani pentru a-si continua cresterea este listarea la Bursa a unui pachet de actiuni. Daca unele se hotarasc sa astepte un context de piata mai bun s-ar putea sa piarda pentru ca in momentul in care contextul respectiv va exista ele nu vor mai fi la fel de atractive pentru investitori", explica Ilie.

Despre piata romaneasca de brokeraj seful brokerilor de la ING sustine ca este din ce in ce mai competitiva, dar inca insuficient de matura.

"Cand piata creste se realizeaza o concentrare. Pana acum am asistat mai mult la o concentrare organica, in sensul ca jucatorii de top au luat mai mult din piata. Au fost si achizitii de catre jucatori straini a unor societati locale de brokeraj care au determinat schimbari in topul brokerilor. Deocamdata, volatilitatea este foarte ridicata in topul brokerilor si cred ca se va mentine asa cativa ani", a precizat Ilie.

Sursa: www.zf.ro/articol_160591

BNR a majorat dobanzile pentru rezervele in lei si dolari, si le-a diminuat pentru euro

Banca Nationala a Romaniei a majorat dobanzile bonificate pentru rezervele minime obligatorii constituite de bancile comerciale in lei si dolari si le-a redus pe cele la euro, ca urmare a modificarii dobanzilor practicate de institutiile de credit la depozitele la vedere, informeaza Mediafax.

Astfel, dobanzile bonificate pentru rezervele constituite in lei si dolari au crescut cu 0,1 puncte procentuale, la 2,6% si, respectiv, 1,3%, potrivit unui anunt postat pe pagina de internet a bancii centrale.

Sursa: www.zf.ro/articol_160544

Inflatia

Inflaţia anuală s-a accelerat de la 6,57% în decembrie la 6,9-7,3% la sfârşitul primei luni a anului, dar prognoza revizuită în sus la 5,9% a băncii centrale pentru inflaţia la sfârşitul lui 2008 ar putea fi una prea pesimistă, estimează analiştii din piaţă care au răspuns la un sondaj al NewsIn.

Cele mai importante evenimente ale saptamanii

1. BNR majoreaza dobanda la 9%. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat la inceputul saptamanii dobanda de referinta cu un punct procentual, la 9%, peste estimarile analistilor. Majoritatea se asteptau la o crestere intre 0,5% si 0,75%. Analistii economici considera ca masura se va reflecta, pe termen scurt in aprecierea leului. Totodata, ei considera ca dobanzile la credite vor creste, in perioada urmatoare, dupa ce BNR a decis si majorarea provizioanelor la creditele in valuta.

2. Salariul mediu net a crescut cu 8,1%, la 350 de euro. Salariul net mediu a crescut in luna decembrie a anului trecut cu 8,1% in termeni reali fata de decembrie 2006, la 1.266 de lei (350 de euro). Salariul mediu nominal brut a fost de 1.730 lei, cu 13,7% mai mare fata de luna precedenta. Cele mai mari castiguri au fost inregistrate in segmentul de intermedieri financiare (3.791 lei), iar cele mai mici in industria de prelucrare a lemnului (651 de lei).

3. BNR modificat prognoza de inflatie pe 2008. Banca Nationala a Romaniei a modificat prognoza de inflatie pentru anul acesta la 5,9%, fata de nivelul de 4,3% anuntat in luna noiembrie a anului trecut. Totodata, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a declarat ca inflatia anuala va atinge cel mai inalt nivel din acest an in luna martie, respectiv o rata de 8,3%.

4. Ioan Niculae opreste productia de ingrasaminte si disponibilizeaza 6.000 de angajati. Omul de afaceri Ioan Niculae spune ca a hotarat sa opreasca activitatea la combinatele producatoare de ingrasaminte chimice, ca urmare a cresterii pretului gazelor, urmand ca aproximativ 6.000 de angajati sa fie disponibilizati, incepand cu 1 martie. Grupul InterAgro, controlat de omul de afaceri, detine combinatele de ingrasaminte chimice Sofert Bacau, Azochim Savinesti si Donawchem Turnu Magurele.

5. Boeing primeste o comanda de 150 milioane dolari de la Blue Air. Boeing a anuntat marti ca a primit o comanda de construire a doua avioane de generatie 737-800, de la operatorul aerian roman, Blue Air. De asemenea, Blue Air a rezervat drepturile de achizitionare a inca doua avioane, potrivit CNN. Comanda este evaluata la un pret de lista de 150 milioane dolari. Managerul general al Blue Air a mentionat ca aceste achizitii fac parte din planul de crestere a afacerilor in regiune. Compania este detinuta de omul de afaceri Nelu Iordache.

6. Veniturile Orange Romania au crescut cu 24%, la 1,234 mld. euro; compania se indreapta spre pragul de 10 mil. clienti. Orange Romania, cel mai mare operator de telefonie mobila de pe piata locala, a anuntat ca a obtinut anul trecut venituri 1,234 mld. euro, fata de 1,086 miliarde de euro in 2006. Majorarea veniturilor a fost realizata pe fondul cresterii numarului de clienti cu 22%, la 9,813 milioane, si al majorarii venitului lunar mediu pe utilizator cu 4,9%.

7. STK Emergent, prima listare a unui fond inchis de investitii la BVB. Fondul inchis de investitii STK Emergent va derula, in perioada 19 februarie-10 martie, oferta publica initiala de vanzare de actiuni pentru listarea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), prima de acest fel de pe piata romaneasca de capital, valoarea totala a titlurilor oferite fiind de 50 milioane lei. "Resursele atrase prin oferta publica vor fi utilizate catre doua destinatii principale. Un procent de 60% din fonduri vor fi folosite pentru investitii in actiuni, iar diferenta va fi alocata pentru domeniul constructiilor sau in cel imobiliar", a declarat Nicolae Pascu, presedintele STK Financial, societatea care administreaza fondul de investitii

8. BNP Paribas intra pe piata imobiliara romaneasca. Compania de servicii imobiliare Atisreal parte a grupului francez BNP Paribas, urmeaza sa intre pe piata romaneasca, prin preluarea Cornerstone International, succesoarea firmei care a detinut licenta CB Richard Ellis in Romania. CB Richard Ellis a retras in luna iulie a anului trecut licenta CB Richard Ellis Romania, iar firma care opera franciza, din 2001, si-a schimbat numele in Cornerstone International. Atisreal este una dintre cele mai importante companii de servicii imobiliare din Europa. Compania este prezenta pe pietele din Europa, Statele Unite ale Americii si Asia, prin intermediul a 60 de birouri.

9. Senatul a aprobat reducerea TVA la 5% pentru alimentele de baza. Senatorii au adoptat, miercuri, o initiativa legislativa care prevede reducerea la 5% a taxei pe valoarea adaugata (TVA) la alimentele de baza - paine, carne, lapte, ulei vegetal si zahar. Potrivit proiectului legislativ, fondurile necesare pentru a acoperi aceasta reducere ar urma sa fie obtinute prin cresterea la 50% a nivelului accizelor pentru iahturi si cresterea accizelor la tigarete. Senatul a adoptat aceasta initiativa legislativa in calitate de prima Camera sesizata. Forul decizional in acest caz este Camera Deputatilor.

10. Vizita lui Sarkozy duce la semnarea unui acord de sprijinire a proiectului Nabucco din partea Romaniei. Presedintele Traian Basescu a declarat luni, la finalul intalnirii cu omologul sau francez, Nicolas Sarkozy, ca a convenit cu acesta ca firma franceza de stat "Gas de France", asociata proiectului "Nabucco", sa primeasca sprijin din partea Romaniei in aceasta actiune. Cei doi presedinti au semnat un document privind punerea in aplicare a unui parteneriat strategic intre cele doua tari care prevede, potrivit presedintelui francez, o colaborare activa in domeniul energetic, inclusiv in cel legat de energia nucleara si cea bazata pe exploatarea de gaze naturale.

Sursa: www.zf.ro/articol_160325

Ordin nr. 4 din 02/05/2007 privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate

Ordin nr. 4 din 02/05/2007

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 344 din 21/05/2007

Intrare in vigoare: 21/05/2007

pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă

I. Definiţii

Art. 1. - În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

(1) rezerva tehnică brută reprezintă rezerva tehnică calculată înainte de cedările în reasigurare;

(2) rezerva tehnică netă reprezintă rezerva tehnică calculată după cedările în reasigurare.

II. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile

Art. 2. - (1) Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări generale au obligaţia să deţină permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii desfăşurate de către aceştia, cel puţin egală cu marja de solvabilitate minimă, calculată în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

(2) Marjei de solvabilitate disponibile îi corespunde totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu excepţia activelor necorporale.

Art. 3. - (1) Pentru determinarea marjei de solvabilitate disponibile, în calculul acesteia sunt cuprinse următoarele componente:

a) capitalul social subscris şi vărsat sau, după caz, dacă este vorba despre societăţi mutuale, fondul de rezervă liber vărsat la care se adaugă toate conturile membrilor săi care întrunesc următoarele criterii:

(i) statutul trebuie să prevadă că din aceste conturi se pot face plăţi membrilor doar în situaţia în care plăţile nu au drept rezultat diminuarea marjei de solvabilitate disponibile sub nivelul minim sau, în cazul dizolvării societăţii, dacă au fost plătite toate celelalte datorii;

(ii) statutul trebuie să prevadă ca pentru orice plăţi menţionate la pct. (i), efectuate în alte scopuri decât retragerea individuală din societatea mutuală, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să fie informată cu cel puţin o lună înainte de efectuarea plăţii, astfel încât aceasta să poată interzice, dacă este cazul, operaţiunea de plată în cadrul acestei perioade;

b) toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice, şi anume: rezerve de prime de capital, din reevaluare, legale, statutare, de conversie, alte rezerve;

c) profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau, după caz, pierderea înregistrată de asigurător;

d) rezultatul reportat.

Marja de solvabilitate disponibilă este diminuată cu valoarea acţiunilor proprii deţinute direct de asigurător.

(2) În afara componentelor prevăzute la alin. (1), în calculul marjei de solvabilitate disponibile mai pot fi incluse şi următoarele componente, după caz:

a) acţiunile preferenţiale cumulative şi/sau datoriile subordonate în proporţie de până la 50% din cea mai mică valoare obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime. Dintre acestea maximum 25% trebuie să fie constituite din datorii subordonate cu scadenţă fixă şi/sau acţiuni preferenţiale cumulative cu durată determinată. Trebuie să existe acorduri în temeiul cărora, în caz de faliment sau lichidare a asigurătorului, obligaţiile de plată generate de capitalul subordonat împrumutat şi/sau acţiunile preferenţiale cumulative vor fi onorate după ce au fost plătite obligaţiile faţă de toţi ceilalţi creditori sau orice alte obligaţii de plată existente la momentul respectiv. Datoriile subordonate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

(i) sumele aferente datoriilor subordonate sunt vărsate integral;

(ii) pentru împrumuturile cu scadenţă fixă, scadenţa iniţială este stabilită la cel puţin 5 ani. Cu cel puţin un an înainte de scadenţă, asigurătorul va supune Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor spre aprobare un plan din care să rezulte modul în care marja de solvabilitate disponibilă va fi menţinută sau adusă peste nivelul marjei minime la scadenţă, exceptând cazul în care valoarea împrumutului care intră în componenţa marjei de solvabilitate disponibile a fost redusă treptat în decursul celor 5 ani care au precedat scadenţa. Rambursarea anticipată a acestor sume se poate aproba dacă asigurătorul a solicitat acest lucru Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu condiţia ca marja sa de solvabilitate disponibilă să nu scadă sub nivelul minim;

(iii) împrumuturile a căror scadenţă nu este fixată trebuie rambursate doar cu respectarea unui preaviz de cel puţin 5 ani, exceptând cazurile în care aceste împrumuturi nu mai sunt considerate componentă a marjei de solvabilitate disponibile sau când, după caz, s-a obţinut acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind rambursarea lor anticipată. În acest ultim caz, asigurătorul trebuie să informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru rambursare, indicându-se valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi valoarea marjei de solvabilitate minime, atât înainte, cât şi după această rambursare. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba rambursarea doar în condiţiile în care valoarea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului nu scade sub nivelul valorii marjei de solvabilitate minime;

(iv) contractul de împrumut nu poate conţine nicio clauză care să prevadă că, în anumite circumstanţe, altele decât lichidarea asigurătorului, împrumutul poate fi rambursat înainte de scadenţa convenită;

(v) contractul de împrumut nu poate fi modificat decât cu acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

b) titlurile de valoare cu durată nedeterminată şi alte titluri de valoare, inclusiv acţiunile preferenţiale cumulative, altele decât cele menţionate la lit. a), până la un nivel care să nu poată depăşi 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:

(i) titlurile nu se pot rambursa fără acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

(ii) contractul de emisiune îi permite asigurătorului posibilitatea de a amâna plata dobânzilor aferente împrumutului;

(iii) creanţele creditorului faţă de asigurător ocupă un nivel inferior raportat la creanţele tuturor creditorilor nesubordonaţi;

(iv) documentele care stau la baza emisiunii de titluri de valoare trebuie să prevadă capacitatea societăţii de a acoperi datoria şi dobânda aferentă, astfel încât să permită asigurătorului să îşi continue activitatea;

(v) se vor lua în calcul numai sumele vărsate integral.

(3) La cererea asigurătorului, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba, în temeiul unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de solvabilitate disponibile şi a următoarelor componente, după caz:

a) jumătate din capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat ori fondul de rezervă liber vărsat reprezintă cel puţin 25% din capitalul social sau din fondul de rezervă liber, până la un nivel care să nu depăşească 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime;

b) în cazul societăţilor de asigurare mutuale sau de tip mutual cu contribuţii variabile, orice creanţă pe care societatea o poate avea asupra membrilor săi prin solicitarea unor contribuţii suplimentare, într-un exerciţiu financiar, dar nu mai mult de 50% din diferenţa dintre contribuţiile maxime şi contribuţiile totale de plată, şi până la 50% din valoarea cea mai mică dintre valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime;

c) orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în care aceste rezerve nu au o natură excepţională.

III. Determinarea marjei de solvabilitate minime

Art. 4. - (1) Marja de solvabilitate minimă se determină prin două metode:

a) raportarea la valoarea primelor brute subscrise în ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării sau la valoarea contribuţiilor din ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării;

b) raportarea la media anuală a daunelor brute plătite în ultimele 36 de luni calendaristice anterioare datei raportării. Dacă o societate de asigurări preia în asigurare unul sau mai multe riscuri: de credit, furtună, grindină sau îngheţ, perioada de referinţă pentru calculul mediei anuale a daunelor brute plătite va corespunde ultimelor 84 de luni calendaristice anterioare datei raportării.

(2) Marja de solvabilitate minimă este egală cu valoarea cea mai mare dintre cele două rezultate obţinute prin aplicarea metodelor prevăzute la alin. (1).

Art. 5. - (1) În cazul aplicării metodei prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), luându-se în considerare primele brute subscrise, la determinarea marjei de solvabilitate minime se va lua în calcul cea mai mare valoare, obţinută în ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării, dintre:

a) valoarea totală a primelor brute subscrise sau a contribuţiilor;

b) valoarea primelor brute câştigate (valoarea primelor brute subscrise diminuată cu variaţia rezervei brute de prime) sau a contribuţiilor.

(2) Pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12 şi 13, menţionate la titlul B "Asigurări generale" din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, primele sau contribuţiile luate în calcul se majorează cu 50%.

(3) La valoarea primelor brute subscrise sau a contribuţiilor din asigurări directe se adaugă totalul primelor brute subscrise aferente acceptărilor în reasigurare pe durata ultimelor 12 luni calendaristice anterioare datei raportării, iar rezultatul se diminuează cu valoarea totală a primelor brute subscrise anulate sau a contribuţiilor anulate corespunzătoare aceleiaşi perioade, precum şi cu valoarea totală a impozitelor şi taxelor aferente primelor şi contribuţiilor luate în calcul.

(4) La valoarea astfel obţinută se aplică un procent de 18% pentru sumele a căror valoare este de până la echivalentul a 53,1 milioane euro şi, respectiv, de 16% pentru sumele reprezentând excedentele peste echivalentul a 53,1 milioane euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, iar rezultatele astfel obţinute se adună.

(5) Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare.

Art. 6. - (1) În cazul aplicării metodei prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), luându-se în considerare daunele brute plătite, determinarea marjei de solvabilitate minime se face prin însumarea valorii daunelor brute plătite în perioadele menţionate la art. 4 alin. (1) lit. b), aferente activităţii de asigurări directe, cu valoarea daunelor brute plătite în aceeaşi perioadă, aferente acceptărilor în reasigurare, precum şi cu valoarea rezervelor brute de daune constituite la sfârşitul perioadei de raportare, atât pentru activităţile directe, cât şi pentru acceptările în reasigurare.

(2) Din această sumă se scade valoarea daunelor recuperate de la terţi prin subrogarea în drepturile asiguraţilor pentru aceeaşi perioadă de raportare şi valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a treizeci şi cincea luni calendaristice anterioare lunii de raportare, atât pentru asigurările directe, cât şi pentru acceptările în reasigurare.

(3) Dacă perioada de referinţă menţionată la art. 4 alin. (1) lit. b) este de 84 de luni calendaristice, se scade valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a optzeci şi treia luni calendaristice anterioare lunii de raportare.

(4) Baza de calcul a daunelor plătite, rezervelor de daune şi recuperărilor pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12 şi 13, menţionate la titlul B "Asigurări generale" din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 50%.

(5) Conform perioadei de referinţă prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), la o treime din valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 36 de luni sau la o şeptime din valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 84 de luni, după caz, se aplică un procent de 26% pentru sumele a căror valoare este de până la echivalentul a 37,2 milioane euro şi, respectiv, de 23% pentru sumele reprezentând excedentele peste echivalentul a 37,2 milioane euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, iar rezultatele astfel obţinute se adună.

(6) Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare.

Art. 7. - Dacă marja de solvabilitate minimă calculată conform prevederilor art. 4-6 este mai mică decât marja de solvabilitate minimă raportată la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, atunci marja de solvabilitate minimă la data raportării trebuie să fie cel puţin egală cu cea raportată la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, înmulţită cu raportul dintre valoarea rezervei nete de daune înregistrată la sfârşitul perioadei de raportare şi valoarea rezervei nete de daune la începutul exerciţiului financiar curent, raport care nu poate fi mai mare decât 1. Prevederile prezentului articol se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2008.

Art. 8. - Procentele menţionate la art. 5 alin. (4) şi la art. 6 alin. (5) sunt fiecare reduse la o treime în cazul asigurării de sănătate practicate pe o bază tehnică similară celei pentru asigurarea de deces, dacă:

a) primele plătite se calculează pe baza tabelelor de îmbolnăvire conform metodei matematice aplicate în asigurări;

b) se calculează o rezervă pentru îmbătrânire;

c) se încasează o primă suplimentară în vederea stabilirii unei marje prudente;

d) asigurătorul poate anula contractul cel mai târziu înaintea sfârşitului celui de-al treilea an de asigurare;

e) în contract se prevede posibilitatea majorării primelor sau a diminuării plăţilor, chiar şi în cazul contractelor în vigoare.

IV. Metodologia de calcul al fondului de siguranţă

Art. 9. - (1) O treime din marja de solvabilitate minimă a asigurătorului, calculată conform art. 3-7, constituie fondul de siguranţă. Acest fond este compus din elementele prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) şi, cu acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la art. 3 alin. (3) lit. c).

(2) Valoarea minimă a fondului de siguranţă pentru asigurările generale este echivalentul în lei a 2,2 milioane euro la data raportării. Dacă asigurătorul subscrie unul sau mai multe riscuri încadrate în clasele 10, 11, 12, 13, 14 sau 15, menţionate la titlul B "Asigurări generale" din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea minimă a fondului de siguranţă va fi echivalentul în lei a 3,2 milioane euro la data raportării. În cazul societăţilor mutuale, valoarea minimă a fondului de siguranţă se reduce cu o pătrime.

(3) Valorile în euro ale fondului de siguranţă prevăzute la alin. (2), precum şi valorile în euro menţionate la art. 5 alin. (4) şi la art. 6 alin. (5) vor fi revizuite anual în funcţie de schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele membre, publicat de Eurostat.

(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicită agenţiilor şi/sau sucursalelor înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii:

a) marja de solvabilitate disponibilă, care va fi compusă din elementele prevăzute la art. 3. Marja de solvabilitate minimă va fi calculată în conformitate cu prevederile art. 4-8. În calculul marjei de solvabilitate minime se va ţine seama numai de operaţiunile efectuate de respectiva agenţie sau sucursală;

b) o treime din marja de solvabilitate minimă va constitui fondul de siguranţă. Valoarea minimă a fondului de siguranţă este jumătate din valoarea prevăzută la alin. (2).

Agenţiile şi sucursalele înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii trebuie să depună o pătrime din valoarea minimă a fondului de siguranţă sub forma unei garanţii, care va fi luată în calculul fondului de siguranţă. Fondul de siguranţă va fi constituit în conformitate cu prevederile alin. (1);

c) activele care acoperă marja de solvabilitate minimă trebuie să fie păstrate în România până la nivelul fondului de siguranţă, iar surplusul, în cadrul Comunităţii.

V. Dispoziţii finale

Art. 10. - Asigurătorul este obligat să îşi determine permanent marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă, precum şi fondul de siguranţă, pe baza datelor din raportările financiare, şi să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, un formular de raportare privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă şi fondul de siguranţă, conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. Asigurătorul trebuie să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor o raportare semestrială privind marja de solvabilitate minimă, conform modelului prezentat în anexă.

Art. 11. - În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor societatea de asigurare este obligată să îşi determine şi să comunice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 48 de ore de la solicitare, situaţia financiară, precum şi marja de solvabilitate minimă ale acesteia. Informaţiile solicitate se transmit însoţite de o declaraţie a reprezentantului legal al societăţii, dată pe propria răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal pentru infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii, prin care se atestă că datele comunicate sunt corecte şi conforme cu realitatea.

Art. 12. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 70 şi următoarele din Legea nr. 503/2004.

Art. 13. - (1) Prezentele norme intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.111/2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 15 iulie 2005.

Art. 14. - Prezentele norme transpun prevederile art. 16, 17, ale art. 23 pct. 2 lit. e), ale art. 25 pct. 2 şi 3 din Directiva 73/239/CEE, ale Directivei 2002/13/CE şi ale Notificării privitoare la ajustarea la nivelul inflaţiei a anumitor sume prevăzute în directivele referitoare la activităţile de asigurări de viaţă şi de asigurări generale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 194 din 18 august 2006, p. 0038.

ANEXĂ *)
la norme

FORMULAR DE RAPORTARE
privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate
minimă şi fondul de siguranţă pentru asigurările generale

___________

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

Marja de solvabilitate disponibilă

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │X = Marja de solvabilitate disponibilă totală = X1 + Z1 + Z2 + Z3 + A9 + A10 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A1 = Capitalul social subscris şi vărsat sau fondul de rezervă liber vărsat │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A2 = Toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice şi anume: rezerve de │ │ │ prime de capital, din reevaluare, legale, statutare, de conversie, alte rezerve │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A3 = Profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau, după│ │ │ caz, pierderea înregistrată de asigurător │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A4 = Rezultatul reportat │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A5 = Valoarea acţiunilor proprii deţinute direct de asigurător │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │X1 = Marja de solvabilitate disponibilă = A1 + A2 ± A3 ± A4 - A5 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(1) A6 = Acţiuni preferenţiale cumulative şi/sau datorii subordonate │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Z = min (X1; Y) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Z1 = min (A6; 0,5 ▪ Z) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) A7 = Titluri de valoare cu durată nedeterminată şi alte titluri de valoare │ │ │ inclusiv acţiuni preferenţiale neincluse în A6 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Z2 = min (A7; 0,5 ▪ Z) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(3) A8 = Capitalul social nevărsat sau fondul de rezervă liber nevărsat, după caz │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Z3 = min (0,5 ▪ A8; 0,5 ▪ Z) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(4) A9 = Valoarea calculată în conformitate cu prevederile art. 3, alin. 3, lit. b │ │ │ din Norme │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A10 = Rezerve nete ascunse provenite din evaluarea activelor, în măsura în care │ │ │ aceste rezerve nu au o natură excepţională │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

(¹) - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (2), Litera (a) din Norme

(²) - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (2), Litera (b) din Norme

(³) - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (3), Litera (a) din Norme

(⁴) - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (3), Litera (b) din Norme

Marja de solvabilitate minimă

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │Y = Marja de solvabilitate minimă la data raportării = max (Y3; Y5) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Y3 = Marja de solvabilitate minimă = max (Y1; Y2) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Y4 = Marja de solvabilitate minimă raportată la sfârşitul exerciţiului financiar │ │ │ precedent │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │e1 = Raportul între rezerva netă de daune înregistrată la sfârşitul perioadei de │ │ │ raportare şi rezerva netă de daune înregistrată la începutul exerciţiului │ │ │ financiar curent │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │e = min (1; e1) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Y5 = e ▪ Y4 │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

Metoda 1

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │B1 = Valoarea totală a primelor brute subscrise sau a contribuţiilor din asigurări │ │ │ directe pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate │ │ │ la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi │ │ │ completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B2 = Valoarea totală a primelor brute subscrise sau a contribuţiilor din asigurări │ │ │ directe pentru alte tipuri de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 │ │ │ menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi │ │ │ completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B3 = Valoarea primelor subscrise aferente acceptărilor în reasigurare, pentru │ │ │ tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din│ │ │ Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B4 = Valoarea primelor subscrise aferente acceptărilor în reasigurare, pentru alte │ │ │ tipuri de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din│ │ │ Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B5 = Valoarea primelor brute sau contribuţiilor anulate pentru tipurile de asigurări │ │ │ încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea │ │ │ nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B6 = Valoarea primelor brute sau contribuţiilor anulate pentru alte tipuri de │ │ │ asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa │ │ │ nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B7 = Valoarea totală a impozitelor şi taxelor aferente primelor brute subscrise │ │ │ pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la │ │ │ Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările │ │ │ ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B8 = Valoarea totală a impozitelor şi taxelor aferente primelor brute subscrise │ │ │ pentru alte tipuri de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la │ │ │ Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările │ │ │ ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B9 = Variaţia rezervei de prime brute pentru tipurile de asigurări încadrate în │ │ │ clasele 11, 12, 13 menţionate Ia Titlul B din Anexa nr. 1 Ia Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B10 = Variaţia rezervei de prime brute pentru alte tipuri de asigurări decât cele din│ │ │ clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B11 = 1,5 ▪ B1 + 1,5 ▪ B3 - 1,5 ▪ B5 - 1,5 ▪ B7 + B2 + B4 - B6 - B8 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B12 = B11 - 1,5 ▪ B9 - B10 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B13 = max (B11; B12) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │b1 = Raportul între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii │ │ │ financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii │ │ │ financiare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │b = max (0,5; b1) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B14 = echivalentul în lei a 53,1 milioane EUR, calculat la cursul de referinţă al BNR│ │ │ din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(1) Y1 = Marja de solvabilitate minimă calculată cu metoda primelor = │ │ │ = b ▪ [min (B13; B14) ▪ 0,18 + max (B13 - B14; 0) ▪ 0,16] │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

Metoda 2

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │(2) C1 = Valoarea daunelor brute plătite aferente activităţii de asigurări directe │ │ │ din perioada de referinţă pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele │ │ │ 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C2 = Valoarea daunelor brute plătite aferente activităţii de asigurări directe │ │ │ din perioada de referinţă pentru alte tipuri de asigurări decât cele din │ │ │ clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, │ │ │ cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C3 = Valoarea daunelor brute plătite aferente acceptărilor în reasigurare din │ │ │ perioada de referinţă pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, │ │ │ 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C4 = Valoarea daunelor brute plătite aferente acceptărilor în reasigurare din │ │ │ perioada de referinţă pentru alte tipuri de asigurări decât cele din clasele│ │ │ 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │C5 = Valoarea rezervelor brute de daune constituite la sfârşitul perioadei de │ │ │ raportare, atât pentru activităţile directe, cât şi pentru acceptările în │ │ │ reasigurare pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 │ │ │ menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi │ │ │ completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │C6 = Valoarea rezervelor brute de daune constituite la sfârşitul perioadei de │ │ │ raportare, atât pentru activităţile directe, cât şi pentru acceptările în │ │ │ reasigurare pentru alte tipuri de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 │ │ │ menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi │ │ │ completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C7 = Valoarea daunelor recuperate de la terţi prin subrogarea în drepturile │ │ │ asiguraţilor din perioada de referinţă pentru tipurile de asigurări │ │ │ încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la │ │ │ Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C8 = Valoarea daunelor recuperate de la terţi prin subrogarea în drepturile │ │ │ asiguraţilor din perioada de referinţă pentru alte tipuri de asigurări decât│ │ │ cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea │ │ │ 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(3) C9 = Valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a │ │ │ treizeci şi cincea luni calendaristice anterioare lunii de raportare, atât │ │ │ pentru asigurările directe cât şi pentru acceptările în reasigurare, în │ │ │ cazul în care perioada de referinţă este de 36 de luni pentru tipurile de │ │ │ asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa │ │ │ nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(3) C10 = Valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a │ │ │ treizeci şi cincea luni calendaristice anterioare lunii de raportare, atât │ │ │ pentru asigurările directe cât şi pentru acceptările în reasigurare, în │ │ │ cazul în care perioada de referinţă este de 36 de luni pentru alte tipuri │ │ │ de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din │ │ │ Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │C11 = 1,5 ▪ C1 + C2 + 1,5 ▪ C3 + C4 + 1,5 ▪ C5 + C6 - 1,5 ▪ C7 - C8 - 1,5 ▪ C9 - C10 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │c = Coeficient variabil a cărui valoare este 1/3 în cazul în care perioada de │ │ │ referinţă este de 36 de luni, respectiv 1/7 în cazul în care perioada de │ │ │ referinţă este de 84 de luni │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │C12 = echivalentul în lei a 37,2 milioane euro, calculat la cursul de referinţă al │ │ │ Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de referinţă │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │d1 = Raportul între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor trei │ │ │ exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor │ │ │ trei exerciţii financiare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │d = max (0,5; d1) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(1) Y2 = Marja de solvabilitate minimă calculată cu metoda daunelor = │ │ │ = d ▪ [min (c ▪ C11; C12) ▪ 0,26 + max (c ▪ C11 - C12; 0) ▪ 0,23] │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

(¹) - Pentru asigurările de sănătate practicate pe o bază tehnică similară celei pentru asigurarea de deces, dacă sunt respectate condiţiile enunţate la art. 8 literele (a), (b), (c), (d) şi (e), se va considera doar o treime din valoarea obţinută cu ajutorul formulei de calcul.

(²) - Dacă o societate de asigurări practică unul sau mai multe riscuri: de credit, furtună, grindină sau îngheţ, perioada de referinţă va corespunde ultimelor 84 de luni calendaristice anterioare datei raportării.

(³) - Dacă perioada de referinţă este de 84 de luni se va scădea valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a optzeci şi treia luni calendaristice anterioare lunii de raportare.

Fondul de siguranţă

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐ │Fondul de siguranţă = FS │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘ ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐ │FS1 = Y/3 │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │FS2 = Echivalentul în lei a valorii minime a fondului de siguranţă, la data raportării│ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │FS = max (FS1; FS2) │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘

Masuri monetare

2/4/2008 13:05

sursa: NewsIn

Leul a câstigat peste un ban pâna la 3,6050 lei/euro, dupa majorarea dobânzii cheie la 9% Moneda nationala s-a apreciat cu peste un ban (0,38%) de la 3,6190 la 3,6050 lei/euro dupa ce banca centrala a anuntat ca a marit dobânda de politica monetara cu un punct procentual la 9% pe an, masura anticipata in mare parte de piata, mai ales ca dobânzile interbancare depaseau deja acest nivel. Imediat dupa ce a anuntat noile masuri de politica monetara, Banca Nationala a României (BNR) a transmis bancilor ca organizeaza si o licitatie de sterilizare a leilor in depozite la doua saptamâni, la noua dobânda de 9% pe an. Este a treia majorare consecutiva a dobânzii cheie a bancii centrale, dupa cea din 31 octombrie 2007 (de la 7% la 7,5%) si din 7 ianuarie (de la 7,5% la 8%). Astfel, BNR a urcat, in ultimele trei luni, dobânda anuala pe care o plateste bancilor la depozitele pe care acestea le constituie la banca centrala cu 1,5 puncte procentuale. Decizia se incadreaza in marja superioara a estimarilor analistilor, care anticipau, intr-un sondaj NewsIn, o majorare a ratei cheie cu intre 05% si 1%.

Cele mai importante evenimente ale saptamanii

1. Leul castiga peste 2% in fata euro. Moneda nationala a bifat cresteri fata de euro in fiecare zi a acestei saptamani, cumuland un avans de peste doua procente. Singura sincopa a avut loc joi dupa-amiza, dupa ce agentia de rating Fitch a anuntat ca a modificat perspectiva de rating a Romaniei de la "stabila" la "negativa". In urma anuntului, cursul a urcat la 3,724 lei/euro, la scurt timp dupa ce nivelul anuntat de BNR indica un raport de 3,7011 lei/euro. BNR a anuntat vineri un curs de referinta de 3,6854 lei/euro.

2. Daimler negociaza cu guvernul infiintarea unei fabrici auto in Romania. Constructorul german de autoturisme si camioane Daimler negociaza cu guvernul infiintarea unui centru de productie in Romania, a declarat, pentru Reuters, un oficial din judetul Cluj. Informatia a fost preluata ulterior si de cotidianul Financial Times care a scris ca Mercedes are de ales intre Cluj si orasul polonez Wroclaw pentru noua fabrica.

3. Fitch a redus perspectiva de rating a Romaniei. Cea mai mare agentie europeana de rating, Fitch, a anuntat joi ca a redus perspectiva ratingului Romaniei de la "stabil" la "negativ". Principalul motiv invocat a fost cresterea deficitului de cont curent, estimat la peste 13% din PIB la nivelul anului trecut. Alte trei state din regiune (Bulgaria, Estonia si Letonia) au primit aceeasi reducere de perspectiva din partea Fitch. Anuntul Fitch a afectat imediat cursul de schimb, euro urcand pana la 3,724 lei pe unitate la cateva minute dupa publicarea comunicatului, desi BNR anuntase la ora 13:00 un nivel de referinta de 3,7011 lei/euro.

4. Banca Transilvania a raportat un profit record de 102 mil. euro. Banca Transilvania (TLV), cea mai mare banca locala care nu se afla in proprietatea unui mare grup financiar, a obtinut anul trecut un profit net de 340 mil. lei (102 mil. euro), de 2,8 ori mai mare decat cel inregistrat in 2006. Potrivit rezultatelor financiare preliminare, din profitul brut de 403,7 mil. lei (120 mil. euro), 173,5 mil. lei (52 mil. euro) reprezinta castigul obtinut din vanzarea BT Asigurari catre grupul francez Groupama, o tranzactie de 90 mil. euro.

5. Raiffeisen Banca pt. Locuinte cumpara rivalul HVBpLoc. Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL), subsidiara grupului Raiffeisen specializata in administrarea unui sistem de economisire-creditare pentru locuinte, se pregateste sa preia controlul singurului competitor de pe piata, HVB Banca pentru Locuinte (HVBL).

Tranzactia este in curs de perfectare, au declarat pentru ZF surse bancare. Raiffeisen Locuinte se pregateste astfel de intrarea pe piata a BCR Banca pentru Locuinte, unul dintre pariurile austriecilor de la Erste Bank pe piata locala. Valoarea tranzactiei s-ar putea situa la mai putin de 10 milioane de euro, in conditiile in care portofoliul de clienti al HVB Locuinte este estimat la mai putin de 35.000.

6. Romtelecom va concedia 2.500 de angajati pentru cresterea eficientei. Prinipalul operator de telefonie fixa din Romania a anuntat la inceputul saptamanii ca va reduce numarul de angajati cu 2.500 de persoane anul acesta, masura fiind necesara pentru atingerea obiectivelor de eficienta prevazute in strategia de dezvoltare a operatorului de telecomunicatii. La finele lunii septembrie 2007 compania avea 12.304 de salariati.

7. ANRE anunta scumpirea gazului metan pentru populatie. Pretul gazelor naturale pentru consumatorii casnici va creste la 1 februarie cu 8,5%, din cauza majorarii pretului gazelor importate si a ajustarii tarifelor de distributie, iar pretul gazelor din productia interna va urca cu 5%, la 495 lei/1.000 metri cubi, a anuntat ANRE. Preturile la gazele naturale sunt diferite pentru clientii celor doi mari distribuitori si furnizori, respectiv Distrigaz Sud si E.ON Gaz Romania. In urma ajustarii realizate de ANRE, clientii Distrigaz Sud vor plati, pentru un consum anual de 2.400 metri cubi, suma de 989,55 lei/1.000 metri cubi, in timp ce E.ON Gaz Romania va percepe clientilor sai din aceeasi categorie de consum 983,1 lei/1.000 metri cubi

8. Profitul net al bancilor a urcat la 825 mil. euro. Profitul net al industriei bancare a batut un nou record anul trecut, cei 40 de jucatori de pe piata castigand 825 de milioane de euro (2,75 mld. lei), in crestere cu circa 32% fata de 2006. In lei, majorarea anuala a fost de aproape 25%, conform datelor BNR. Accelerarea este cu atat mai spectaculoasa cu cat in 2006 sectorul bancar reusise sa-si majoreze profitul net cu doar 7% in lei, respectiv cu 10,2% in euro. In decembrie 2007, castigul bancilor a urcat cu 9,6% in lei fata de noiembrie.

9. Microsoft ofera 44,6 mld. dolari pentru Yahoo. Microsoft, cel mai mare producator de software din lume, a anuntat ca a facut o oferta de 44,6 mld. dolari pentru a prelua Yahoo!, una din cele mai mari companii din industria online. Microsoft a anuntat ca intentioneaza sa plateasca un pret de 31 de dolari pe actiune, iar actionarii Yahoo vor putea alege intre a primi cash sau actiuni Microsoft. Oferta Microsoft reprezinta o oferta cu 62% mai mare decat pretul de inchidere al actiunilor Yahoo in data de 31 ianuarie.

Speculatiile despre achizitia Yahoo! de catre Microsoft circula pe piata inca de anul trecut.

10. Erste Bank se tranzactioneaza la BVB din 14 februarie. Actiunile Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) pe 14 februarie, a declarat, astazi, intr-o conferinta de presa, Arjen Janmaat, senior manager Strategie de Grup la Erste Bank. Consiliul Bursei si-a dat ieri acceptul pentru intrarea la tranzactionare a actiunilor Erste Bank si a stabilit parametrii activitatii de market maker pe piata reglementata a BVB. Market makerul va trebui sa asigure un volum minim corespunzator ofertei ferme de cumparare/vanzare de 200 de actiuni pe o perioada de minim 70% din durata unei sedinte de tranzactionare si un spread maxim intre preturile de cumparare si cele de vanzare de 1%.

Sursa: www.zf.ro/articol_159341