RRC si statul roman

6/25/2009 09:20

sursa: Ziarul Financiar

Care va fi deznodamantul povestii datoriilor istorice ale lui (RRC) Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, spune ca Rompetrol Rafinare (rafinaria Petromidia) va rascumpara anul viitor obligatiunile emise de companie in 2003, in valoare de 571 mil. euro, detinute de statul roman. Speculatiile pe aceasta tema raman deschise avand in vedere ca grupul kazah KazMunaiGaz, actionarul majoritar al Rompetrol, nu a prezentat pana in prezent un plan privind stingerea acestei datorii. Cel mai mare imprumut dat de statul roman unei companii private, obligatiunile Rompetrol Rafinare (simbol bursier RRC) in valoare de 571 mil. euro, ajunge la scandenta in septembrie 2010, iar pana in prezent nu este clar cum va reusi compania sa-si achite aceste obligatii, in contextul in care s-a confruntat in ultimii ani cu pierderi tot mai mari, iar agentiile de rating sunt din ce in ce mai pesimiste in privinta capacitatii grupului Rompetrol de a-si achita obligatiile. In octombrie 2003, guvernul Adrian Nastase a convertit in obligatiuni datoriile istorice ale Petromidia in valoare de 571 mil. euro, printr-o ordonanta de urgenta, actionarul majoritar al grupului Rompetrol fiind in acel moment omul de afaceri Dinu Patriciu. In septembrie 2007, Patriciu a vandut pachetul majoritar de actiuni al Rompetrol catre grupul KazMunaiGaz din Kazahstan, noul actionar fiind extrem de zgarcit in declaratii privind strategia pe care o va adopta in continuare la Rompetrol Rafinare, de unde si speculatiile privind diferitele scenarii in privinta obligatiunilor detinute de stat. Prevederile ordonantei din 2003 si cele din legea din 2005 prin care a fost adoptata ofera mai multe optiuni emitentului, respectiv companiei Rompetrol Rafinare, printre care si conversia obligatiunilor in actiuni, in timp ce statul nu are parghii de decizie in acest caz. Patriciu: Probabil ca vom plati imprumutul Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, sustine ca actionarii grupului sunt hotarati sa plateasca. "Exista lichiditati sa platim datoria la termen. Pana acum statul a incasat 300 mil. dolari din dobanzi aferente imprumutului", a declarat Patriciu luni-seara la postul Money Channel. El a mai spus ca Rompetrol poate gasi surse de finantare mai ieftine decat imprumutul de la stat. Rompetrol Rafinare plateste o dobanda anuala egala cu EURIBOR la 12 luni plus 1,5% pentru obligatiunile detinute de stat. Patriciu nu spune insa de unde va avea Rompetrol banii pentru a rambursa obligatiunile, in conditiile in care agentiile de rating se indoiesc de capacitatea intregului grup de a-si achita obligatiile pe termen scurt fara ajutor din partea companiei-mama KazMunaiGaz. Agentia de evaluare financiara Fitch a redus la sfarsitul lunii mai ratingul grupului Rompetrol de la "B+" la "B" cu perspectiva negativa, considerand ca grupul prezinta un risc ridicat de refinantare, lichiditatie disponibile fiind insuficiente pentru acoperirea datoriei pe termen scurt, care se ridica la finele lunii martie la 706 mil. dolari. Standard&Poor's a revizuit de asemenea in scadere ratingul Rompetrol Group pentru datoriile pe termen lung, de la nivelul "B+" la "B", cu perspectiva negativa, in urma ingrijorarii privind capacitatea actionarului majoritar, KazMunaiGaz, de a-i acorda sprijin, in caz de nevoie. Reducerea ratingului grupului inseamna practic o crestere a riscului si implicit o crestere a costurilor de finantare. Cum poate plati KazMunaiGaz datoriile In cazul in care kazahii se decid sa rascumpere obligatiunile de la stat, exista mai multe posibilitati prin care se poate realiza aceasta operatiune, cu implicatii diferite asupra valorii actiunilor RRC. Una ar fi un imprumut al grupului kazah catre Rompetrol Rafinare, in valoare de 571 mil. euro, care nu ar schimba practic nimic in bilantul companiei, care ar ramane puternic indatorata, iar riscul pierderilor financiare din dobanzi si diferente de curs ar fi in continuare ridicat. O alta optiune ar fi o majorare de capital in valoare de 571 mil. euro la Rompetrol Rafinare, cu aportul actionarului majoritar, care ar dilua participatiile actionarilor minoritari si pretul actiunilor RRC, insa ar curata bilantul companiei de datorii. O a treia optiune pentru kazahi ar fi sa cumpere de la stat obligatiunile, care sunt transferabile, insa acest scenariu ar fi avantajos pentru kazahi doar daca ar putea achizitiona obligatiunile cu discount. Ce parghii are statul ca sa-si recupereze bani Obligatiunile Rompetrol Rafinare sunt convertibile in actiuni, fapt care a determinat in ultimii ani numeroase speculatii privind posibilitatea ca statul sa redevina actionar majoritar la Petromidia. In realitate, insa, optiunea de convertire a obligatiunilor in actiuni apartine emitentului, potrivit ordonantei din 2003, si nu detinatorului obligatiunilor, cum ar fi normal. Cu alte cuvinte, Rompetrol hotaraste daca vrea statul din nou in actionariat sau nu. Astfel, daca statul nu-si primeste banii, nu devine automat actionar, ci trebuie sa se adreseze justitiei pentru recuperarea banilor. Rompetrol si-a luat unele masuri de siguranta si pentru un scenariu in care converteste obligatiunile statului in actiuni. Potrivit ordonantei de urgenta din 2003 se precizeaza ca "obligatiunile nerascumparate sunt convertibile in actiuni la data scadentei, la optiunea emitentului, prin emiterea unui numar de actiuni rezultat prin impartirea valorii nominale a obligatiunilor, exprimata in lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru data scadentei, la valoarea nominala a actiunii". Dar legea adoptata in 2005, pentru aprobarea ordonantei din 2003, modifica acest punct din ordonanta, fiind eliminata formula de calcul. De asemenea, in lege a fost introdusa o formula de calcul care scoate din ecuatie variatia de curs valutar. Potrivit acesteia, pretul de conversie al actiunilor va fi valoarea nominala a actiunilor inmultita cu raportul dintre cursul leu/euro de la scadenta si cursul leu/euro de la emitere. In aceste conditii, chiar daca leul continua sa se deprecieze, statul va lua acelasi numar de actiuni Rompetrol la scadenta ca si in momentul emiterii obligatiunilor, chiar daca valoarea datoriei, in lei, creste. Reprezentantii Ministerului de Finante nu au raspuns pana la inchiderea editiei intrebarilor ZF privind rascumpararea obligatiunilor Rompetrol. Reprezentantii KazMunaiGaz nu au putut fi contactati. Patriciu a vandut in septembrie 2007 pachetul majoritar de 75% din actiunile grupului Rompetrol, iar pe piata sunt zvonuri cum ca si-ar vinde si pachetul minoritar de 25% pe care-l mai detine.

6/23/2009 09:26

sursa: Financiarul

CNVM reglementeaza detinerea indirecta Comisia Nationala a Valorilor Mobi­liare (CNVM) a publicat, ieri, o in­structiune care reglementeaza obli­gativitatea companiilor de a lan­sa oferta pu­blica de preluare dupa depasirea pragului de deti­nere de 33%. Potri­vit documen­tului CNVM, enti­tatile care detin direct si/sau in­direct mai mult de 33% din drep­turile de vot asupra unui emi­tent si care nu au derulat oferta pu­blica de preluare in conformitate cu art. 203 alin. (1) din Legea nr. 297/ 2004 au obligatia de a lansa oferta publica de prel­u­are in ter­men de doua luni de la data intrarii in vigoare a prezentei instructiuni. In document se men­tioneaza si faptul ca instructiunea intra in vigoare la data publicarii in Moni­torul Oficial al Romaniei. Tot­odata, incalcarea prevederilor pre­zentei instructiuni constituie con­tra­ventie si se sanctioneaza conform dispo­zitiilor Titlului X al Legii nr. 297/2004. In­structiunea defineste ca­zurile de detineri directe si in­directe atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice. Potrivit Asocia­tiei Investitorilor pe Piata de Capital, in prezent, exista peste 40 de cazuri unde ar fi trebuit sa se faca oferte publice de pre­luare. Printre acestea, cea mai cunos­cuta este Rompetrol Rafinare Constanta. Cu toate aces­tea, Dumitru Beze (foto), prese­din­tele AIPC, a declarat pentru „Finan­cia­rul” ca articolul 5 al In­structiunii este cel putin discutabil si va gene­ra dispute. „Instructiunea, per se, nu adauga text legal, iar legea pie­tei de capital prevede obli­gati­vitatea de a lansa o oferta publica obli­gatorie de preluare la doua luni de la data tran­zactiei, si nu la doua luni de la data intrarii in vigoare a acestei in­struc­tiuni”, a explicat Beze.

6/19/2009 09:14

sursa: Ziarul Financiar

Actionaril rus s-a reprofilat: (ALR) a investit 80 mil. dolari ca sa produca pentru industria aeronautica Producatorul de aluminiu Alro Slatina a finalizat la inceputul acestui an o investitie de 80 mil. dolari destinata producerii de aliaje din aluminiu pentru industria aeronautica. "Alro Slatina este la acest moment capabil sa produca aliaje din aluminiu pentru orice companie din industria aeronautica. Este un segment foarte pretentios dar cu grad mare de profitabilitate. Avem toate licentele si noua linie de productie este in functiune", a declarat pentru Ziarul Financiar Gheorghe Dobra, directorul general al Alro, prezent la cel mai mare targ aeronautic din acest an, Paris Air Show 2009. El nu a dorit sa precizeze cu ce producatori din domeniu lucreaza, specificand ca astfel de contracte sunt strict confidentiale. La targ s-au reunit in aceasta saptamana cei mai mari producatori din domeniu de pe glob, evenimentul prilejuind continuarea discutiilor privind parteneriatele pe care companiile le au in derulare sau pentru a atrage noi clienti. Potrivit unor surse din industrie, pretul aliajelor din alumiu poate depasi de pana la de patru ori pretul unei tone de aluminiu, care este de circa 2.500 de dolari. Investitia face parte din strategia Alro de axare pe produse cu valoare adaugata adoptata in ultimii ani. Industria metalurgica a fost lovita puternic de criza incepand cu finele anului trecut, Alro fiind nevoita sa reduca semnificativ productia si sa disponibilizeze peste 900 de salariati. Producatorul de aluminiu a inregistrat in primele trei luni ale anului un profit net de 27,3 mil. lei (6,4 mil. euro), de patru ori mai redus fata de castigul obtinut in perioada similara a anului trecut, in conditiile in care veniturile s-au diminuat cu 33,7%, la 375 mil. lei (87,8 mil. euro). Pentru acest an, Alro Slatina estimeaza ca va inregistra pierderi operationale, pe fondul diminuarii la jumatate a vanzarilor comparativ cu 2008, insa castigurile pe partea financiara ar aduce compania pe profit, cu un castig de 22 mil. dolari. Compania si-a bugetat pentru acest an venituri din vanzarea produselor finite de 374,15 mil. dolari (284 mil. euro la un curs de 1,32 dolari/euro), in scadere cu 51% fata de anul trecut, cand acestea s-au cifrat la 774 mil. dolari (530 mil. euro, la un curs mediu de 1,46 dolari/euro). Alro este cel mai mare producator de aluminiu primar din Europa Centrala si de Est. Cea mai mare parte a productiei de aluminiu este destinata pietelor externe, circa 78% in 2008, principalele piete fiind Ungaria, Grecia, Italia, Polonia si Cehia. Compania este listata la Bursa si are o capitalizare de 270 mil. euro.