Stagflation

Worries Grow for Worse 'Stagflation'
Tuesday February 26, 6:09 pm ET
By Jeannine Aversa, AP Economics Writer Worries Grow for Twin Evils of 'Stagflation' -- Stagnant Economy, Lost Jobs, Surging Inflation

WASHINGTON (AP) -- It's a toxic economic mix the nation hasn't seen in three decades: Prices are speeding upward at the fastest pace in a quarter century, even as the economy loses steam.

Economists call the disease "stagflation," and they're worried it might be coming back.

Already, paychecks aren't stretching as far, and jobs are harder to find, threatening to set off a vicious cycle that could make things even worse.

The economy nearly stalled in the final three months of last year and probably is barely growing or even shrinking now. That's the "stagnation" part of the ailment. Typically, that slowdown should slow inflation as well -- the second part of the diagnosis -- but prices are still marching higher.

The latest worrisome news came Tuesday: a government report showing wholesale prices climbed 7.4 percent in the past year. That was the biggest annual leap since 1981.

"We're in a slowdown," Press Secretary Dana Perino said at the White House, where the economics talk was still upbeat until recently.

Once the twin evils of stagflation take hold, it can be hard to break the grip. People cut back on their spending as they are stung by rising prices and shriveling wages. Businesses, also socked by rising costs and declining demand from customers, clamp down on their hiring and capital investment.

That would be a nightmare scenario for Wall Street investors, businesses, politicians and most everyone else. They're already looking to the Federal Reserve for help, but the Fed's job is complicated by the situation.

The mission of Federal Reserve Chairman Ben Bernanke and his colleagues is to nurture economic growth and keep inflation under control. To brace the teetering economy, the Fed since September has been ratcheting down its key interest rate. Another cut is expected in March. However, to combat inflation, the Fed would be expected to boost rates instead.

"The Fed has its hands full. It is preoccupied with the economic slowdown at the front door, but inflation looks to be sneaking in the back door," said Greg McBride, senior financial analyst at Bankrate.com. "If that trend continues, the Fed would need to show the economy some tough love, meaning higher interest rates to keep inflation from getting out of hand."

On the other hand, Brian Bethune, economist at Global Insight, said Bernanke can fight only one war at a time, and the more pressing issue right now is to shore up the ailing economy. "That's the war that needs to be fought. The war on inflation will have to come another day," Bethune said.

Maybe things won't be so bad. Stock prices rose for the day, continuing a recent mini-rally. And Federal Reserve vice chairman Donald Kohn said in a speech that he doesn't expect the recent elevated inflation readings to persist.

"But the recent information on prices underlines the need to continue to monitor the inflation situation very carefully," he added.

Some numbers underscore the concerns:

-- Prices paid by consumers are up 4.1 percent over the past year, the biggest increase in 17 years. Those higher prices -- especially for heating homes and filling up gas tanks -- are taking an ever-bigger bite out of paychecks. Workers' weekly earnings are down 1.4 percent from a year ago when adjusted for that inflation.

-- Oil prices galloped past $100 a barrel to close at a record $100.88 on Tuesday. Those lofty energy prices are a double-edged sword: They can spread inflation through the economy by boosting the prices of lots of other goods and services, and they can leave people with less money to spend on other things, thus slowing overall economic activity. There are signs high energy prices are causing some damage on both of those fronts.

People are hunkering down. Earlier this month, nervous shoppers handed the nation's retailers their worst January in almost four decades. High gas and food prices, the toll of the housing bust, the credit crunch and a tougher job market all were to blame. Disappointing sales were widespread, hitting discounters like Wal-Mart Stores Inc. and upscale merchants like Nordstrom Inc.

Wary employers eliminated jobs in January, the first nationwide loss of jobs in more than four years.

With the economy on the edge of a recession -- if it hasn't toppled over already -- the Fed for the near term is much more likely to keep lowering rates. Yet, with its own forecast revised last week to show even slower growth this year as well as higher inflation and higher unemployment than previously anticipated, Bernanke and his colleagues have made clear they'll need to stay nimble.

Can a serious bout of stagflation be avoided? Many economists believe the Fed's aggressive rate cuts along with tax rebates for people and tax breaks for businesses will lift the economy in the second half of the year.

Until then, analysts warn that it could feel like country is suffering through a mild case of stagflation-- even if technically that is not the case. "It could feel like a bad flu," said Bethune.

In the past stagflation episode in the 1970s and early 1980s, inflation sometimes hit double digits -- much higher than the current rate. And unemployment was higher, too. In 1975, for instance, the jobless rate zoomed to 8.5 percent, which at the time was the highest since the early 1940s. Last year, by contrast, the jobless rate averaged 4.6 percent.

"In the real economy, activity looks slow but not disastrous," Alice Rivlin, former vice chair of the Federal Reserve, told Congress Tuesday. But she added: "Uncertainty remains great. ... The risks are mainly on the downside and gloomier forecasts are not hard to find."

Dobanda la vecini

Strategii bancii centrale de la Budapesta au hotarat mentinerea ratei dobanzii de referinta la 7,5%, o decizie relativ surprinzatoare avand in vedere ca majoritatea analistilor estimau o crestere de 0,25%, scrie Portfolio.

Estimarile privind cresterea dobanzii de politica monetara se bazau pe evolutia de luna trecuta a pietei financiare, marcata de cresterea productivitatii si de deprecierea monedei nationale. De asemenea, banca centrala si executivul au decis eliminarea benzii de fluctuatie de 30% a forintului in raport cu moneda unica europeana.

Sursa: www.zf.ro/articol_162534

Cele mai importante evenimente ale saptamanii

Increderea in economia romaneasca, cea mai scazuta din ultimul an

Increderea consumatorilor in economia romaneasca a atins, in luna ianuarie, cel mai scazut nivel din ultimul an, tendinta de inrautatire a acestui indicator manifestandu-se la nivelul intregii Uniuni Europene, potrivit datelor biroului european de statistica Eurostat.

Indicatorul privind increderea consumatorilor in economie este compus din patru factori care vizeaza evolutia, pentru urmatoarele 12 luni: situatia financiara, economia generala, somajul si economisirile.

Astfel, indicatorul a ajuns, in luna ianuarie, la minus 19,8 puncte, fata de minus 12,6 puncte in decembrie 2007. Un nivel mai apropiat a fost atins, in februarie 2007, cand indicatorul se situa la minus 16,5 puncte.
Autor: Ziarul Financiar

Cel mai inalt nivel al increderii consumatorilor romani in economie a fost consemnat in luna iulie a anului trecut, pentru ca in urmatoarele luni aceasta sa se erodeze constant.

Bursa romaneasca la limita suferintei

Economia Romaniei nu "duduie" dar are potential mult mai bun decat alte tari. Chiar si un investitor mai putin avizat observa cu ochiul liber ca, la momentul actual, bursa din Romania nu reflecta corect mersul bun de cativa ani al economiei autohtone si ca ceea ce se spune despre acest domeniu este mai putin obiectiv.

Atunci, putem afirma cu certitudine ca daca economia noastra este una emergenta si caracterizata prin ritmuri mari de crestere este destul de atractiva pentru atragerea marilor fonduri de investitii straine comparativ cu alte piete ?

Raspunsul este unul sigur si categoric, DA si el este valabil si pentru investitorul potential care se tot intreaba acum daca merita sa investeasca in bursa romaneasca.

Inainte de a stabili modalitatile concrete de investitii in bursa autohtona vom analiza cateva repere importante care ne vor clarifica asupra potentialului real al economiei noastre, ca baza pentru analiza evolutiei viitoare a celor doua burse, de la Bucuresti si Sibiu.

Cresterea economica de 3 ori mai mare

In primul rand este adevarat ca o economie emergenta poate fi influentata mult mai usor de anumiti factori externi si interni de natura inflationista sau de politica fiscala insa ea pastreaza si potentialul necesar pentru a-si reveni mai repede decat tarile dezvoltate.

Ceea ce se neglijeaza in majoritatea studiilor analitice ale societatilor profesioniste de research, elaborate mai mult sau mai putin la comanda si dupa care se ghideaza unele fonduri de investitii straine este tocmai avantajul forte pe care Romania il detine pe termen mediu si lung, la nivel investitional si anume existenta unui ritm de crestere economica de peste 3 ori fata de ritmul mediu de 2% pastrat ca tinta de catre Banca Central Europena pentru tarile zonei zero.

Datele statistice prezinta Romania ca o tara care ar trebui sa se incadreaza intre cele mai atractive (8,4% in 2004; 4,1% in 2005 - un an cu seceta; 7,7% in 2006 si 6% in 2007, iar estimarile sunt de 6,1% in 2008 si 6% in 2009).

Motorul dezvoltarii ramane sectorul constructii

Intr-o alta ordine de idei sectorul de constructii, conform analizelor specialistilor bancii Erste, prezinta la nivelul subsectorului inginerie civila o crestere mai mare in aceasta parte a Europei Centrale si de Est (media 3,9% din PIB si 49% EBITDA), iar perspectiva sectorului rezidential ofera cresteri importante de 7% in ciuda influentei crizei ipotecare americane.

Dupa modul evident in care marii dezvoltatori si constructori investesc sau si-au exprimat dorinta sa investeasca in Romania putem spera ca ritmul anualizat de crestere al acestui sector se va mentine o buna perioada de timp in zona 20-30% participand intens nu numai la formarea PIB dar si la dezvoltarea altor sectoare economice importante (transporturi, turism, servicii).

Putem estima ca pentru sectorul constructii de locuinte sau zone rezidentiale se va inregistra in acest an un ritm mai modest, dar odata cu relaxarea creditarii bancilor comerciale acesta va avea o majorare importanta (probabil in anul 2009). In schimb constructiile ingineresti vor avea o continua si importanta crestere inscriindu-se intr-o plaja de 17-32%, comparabila cu cea a tarilor din zona (cea mai mare 31,3% in Polonia).

Odata accesate fondurile structurale europene vor sustine economia tarii

Totodata se vehiculeaza idea ca volumul investitiilor directe in tara noastra a inceput sa scada in aceasta perioada, atitudine justificata pe fondul unei instabilitati generale financiare, in schimb se mascheaza faptul ca in perioada 2007-2013 marimea fondurilor europene accesate de tara noastra in cadrul Planului National de Dezvoltare vor depasi nivelul de 30 mld. euro din cele 308 mld. euro puse la dispozitie de UE, la care se adauga intentiile exprimate mai voalat de unii mari investitori care doresc sa investeasca in industria grea (este vorba de cateva mld. euro in siderurgie si alte domenii).
Cu ce va primi in luna martie 2008 tara noastra are deja cca. 1 mld. euro fonduri structurale accesate.

Fiscalitate, dar nu asa mare

Tot despre Romania se vorbeste ca are o povara fiscala foarte mare comparativ cu celelalte tari si anume cca. 28% din PIB insa nimeni nu incearca sa compare aceasta valoare cu cele mai mari care sunt in Suedia de 51,3% din PIB in crestere de la 49% din 1995, Danemarca de 50,3% fata de 48,8% in 1995, Belgia de 45% si Franta 44%.

Asa ca si in acest caz gasim suficiente motive pentru o crestere mai rapida a economiei romanesti prin legatura de cauzalitate intre fiscalitate si ritmul cresterii economice. Voi trece cu vederea elementul surpriza privind impozitarea si altor forme de venituri recent promovate de Guvern, masura care ramane interpretabila in conditiile integrarii la UE.

Merita sa investim in bursa autohtona chiar daca este slab dezvoltata

Nu este o intrebare ci o constatare, iar daca vom compara factorii enumerati mai sus cu cei nefavorabili, atat externi cat si interni, despre care s-a vorbit mai mult decat trebuie si cu care multe tari se confrunta in prezent, unele chiar "puternic" dezvoltate, vom avea suficiente motive pentru a investi in bursa din Romania, insa alegerea momentului si a orizontului de timp ale investitiei ne apartine si depinde de profilul omului de afaceri pe care dorim sa-l alegem.

Este adevarat ca trecem printr-o perioada mai putin favorabila pentru o expunere mai mare in piata dar nu va mai dura mult pana cand adevaratul potential al economiei romanesti isi va spune cuvantul si acest lucru se va observa din nou cu ochiul liber si pe piata de capital in primul rand prin cresterea semnificativa a lichiditatii.

Exista deja zvonuri ca criza financiara care a condus la deprecierea burselor internationale si-a consumat varful in anul 2007 si ca primele semne de revigorare ale acestora s-ar putea observa in lunile mai-iunie 2008 evitandu-se o recesiune americana atat de demoralizatoare.

Din pacate multi investitori activi, inclusiv cei mari au lasat piata pe "mana" speculatorilor romani, care nu tin cont de performantele economice reale ale emitentilor listati si incearca, deocamdata cu succes, sa-si creeze o baza de intrare masiva in piata in conditii cat mai avantajoase pe termen scurt fortand emotional "maturitatea" investitorilor si aratand cat de expusa la riscuri este bursa noastra mica si emergenta.

Asa se explica, chiar daca este mai greu de crezut, cum este posibil ca, in ultimele 6 luni, in timp ce indicii burselor puternice din lume s-au depreciat de ex. cu doar 12% (DJIA), indicii bursei noastre au scazut cu peste 40% (BET-FI), adica de peste 3 ori mai mult, fara a da semne ca s-ar opri undeva dand posibilitatea unora sa blufeze aruncand in piata niveluri de minime irationale, asa cum este si bursa acum.

Reflectii de speculator ... sau investitor

In aceste conditii imi revine in minte o intrebare: exista oare intentia din partea unora pentru ca societatile romanesti, in general, sa fie puternic subevaluate pentru a putea fi preluate de unii la preturi de nimic si apoi sa fie vandute pe sume foarte mari, profitand astfel de conjunctura actuala favorabila.

In acest caz nici un fundament si nici o analiza tehnica, dar mai ales metodologia de alegere a unui punct de intrare in piata (ciclicitatea modelelor grafice clasice in conjunctie, optimizarea directiei de miscare, modelele cheilor mediilor mobile si divergenta indicatorului tehnic RSI), cum as fi avut intentia sa va prezint la inceput, nu ma vor ajuta sa-mi fac un plan de investitii serios pe termen mediu si nu-mi ramane deocamdata decat sa ma transform si eu in speculator sau sa particip la ofertele primare initiale care vor veni sigur in cresterea atractiei fata de bursa noastra.

Dar poate gresesc eu si evolutia actuala se regaseste mai mult in slabiciunea bursei noastre, care-si va reveni mai curand decat se asteapta multi si atunci va trebui sa fim obiectivi cu noi insine si sa recunoastem ca suntem investitori in formare asa cum este si bursa noastra si ca trebuie sa ne educam odata cu ea.

Sursa: Bloombiz

Raportul actuarial

Ordin nr. 113115 din 23/06/2006

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 564 din 29/06/2006

Intrare in vigoare: 29/06/2006

pentru punerea în aplicare a Normelor privind raportul actuarial

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 12¹ alin. (2) lit. g) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele din prezentele norme, actuarul aflat în relaţii de muncă cu un asigurător şi desemnat de acesta are obligaţia de a elabora, certifica şi transmite către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor raportul actuarial anual.

Art. 2. - (1) Raportul actuarial va fi elaborat pe fiecare categorie de asigurări.

(2) Raportul actuarial va purta următoarele denumiri:

a) Raport actuarial anual privind activitatea de asigurări de viaţă;

b) Raport actuarial anual privind activitatea de asigurări generale.

Art. 3. - Raportul actuarial va fi structurat conform modelului din anexa care face parte integrantă din prezentele norme.

Art. 4. - Raportul actuarial va cuprinde cel puţin următoarele elemente în funcţie de categoria de asigurări pentru care se emite:

a) opinia actuarului cu privire la respectarea prevederilor legale în vigoare şi a principiilor actuariale, în ceea ce priveşte calculul primelor de asigurare şi a rezervelor tehnice;

b) opinia actuarului cu privire la adecvarea nivelului primelor de asigurare, rezervelor tehnice, capitalurilor proprii şi a programelor de reasigurare;

c) descrierea tehnică a tuturor produselor de asigurare practicate de către asigurător;

d) descrierea modului de calcul a primelor pentru fiecare produs de asigurare, comisioane şi cheltuieli incluse în primă;

e) structura pe tip de active a fiecărui program investiţional, randamente investiţionale, structura costurilor, precum şi modul de calcul al preţului unităţii pentru fiecare program investiţional, pentru asigurările de viaţă şi anuităţi care sunt legate de fonduri de investiţii;

f) prezentarea dobânzilor tehnice garantate şi adecvarea lor în conformitate cu politica investiţională a asigurătorului;

g) prezentarea tabelelor de mortalitate/morbiditate, precum şi a datelor/tabelelor statistice utilizate în calculul primelor şi rezervelor tehnice pentru fiecare produs de asigurare;

h) descrierea modului de calcul a sumelor de răscumpărare, restituiri de prime şi a sumelor asigurate reduse pentru fiecare produs de asigurare;

i) descrierea modului de calcul a beneficiilor obţinute din investirea activelor admise să acopere rezervele tehnice, precum şi a modului în care acestea sunt distribuite asiguraţilor, pentru produsele de asigurare care oferă asiguraţilor aceste drepturi;

j) descrierea modului de calcul în cazul unor reduceri de prime acordate asiguraţilor, pentru fiecare produs de asigurare care oferă asiguraţilor acest drept;

k) descrierea modului de calcul al rezervelor tehnice pentru fiecare tip de rezervă tehnică şi pentru fiecare tip de produs de asigurare;

l) descrierea modului de calcul al cheltuielilor de achiziţie reportate pentru fiecare tip de produs de asigurare;

m) descrierea tehnică a tratatelor de reasigurare în vigoare şi prezentarea primelor cedate şi a comisioanelor din reasigurare;

n) descrierea modului de calcul al rezervelor tehnice cedate în reasigurare, respectiv formulele de calcul ale rezervelor tehnice nete de reasigurare pentru fiecare tip de rezervă tehnică şi pentru fiecare tip de produs de asigurare, în conformitate cu tratatele de reasigurare în vigoare;

o) descrierea tipurilor de active pe care asigurătorul le utilizează în acoperirea rezervelor tehnice, gradul lor de dispersie, precum şi randamentul investiţional obţinut în perioada analizată, informaţii despre evaluarea activelor, metoda aleasă, active asupra cărora s-au creat sarcini;

p) analiza gradului de adecvare a capitalurilor şi solvabilităţii asigurătorului.

Art. 5. - Raportul actuarial, semnat de către actuarul asigurătorului şi ştampilat, se transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în termen de până la 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar pentru care se face analiza.

Art. 6. - Prima raportare privind raportul actuarial se transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru exerciţiul financiar corespunzător anului aderării României la Uniunea Europeană.

Art. 7. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ANEXĂ
la norme

RAPORT ACTUARIAL ANUAL
privind activitatea de asigurări generale/de viaţă

Numele asigurătorului .......................................................

Perioada pentru care se realizează evaluarea ................................

I. Certificat actuarial

II. Produse de asigurare

III. Prime de asigurare

IV. Fonduri de investiţii

V. Dobânzi tehnice garantate, tabele de morbiditate/mortalitate, date statistice

VI. Sume de răscumpărare/retur de prime

VII. Participare la profit

VIII. Rezerve tehnice

IX. Cheltuieli de achiziţie reportate

X. Reasigurări

XI. Active admise să acopere rezervele tehnice

XII. Marja de solvabilitate

Întocmit, actuar ............................................................

Nr. şi data înregistrării în Registrul actuarilor ...........................

Rata dobanzii Anglia

Banca Angliei a hotarat astazi cu majoritate de voturi, de 8 la 1, sa reduca rata dobanzii cu 0,25%, la 5,25%, informeaza MarketWatch. Singura obiectie a fost facuta de David Blanchflower, care a cerut o reducere cu 0,50%.

Sursa: www.zf.ro/articol_161906

Dezechilibrele economice mondiale

2/20/2008 11:37

sursa: NewsIn

FMI considera ca dezechilibrele economice mondiale se vor reduce mai repede decât se estima Dezechilibrele economice mondiale s-ar putea diminua intr-un ritm mai alert decât se estima anterior, insa reechilibrarea economiei necesita in continuare numeroase eforturi, potrivit unui raport publicat miercuri de Fondul Monetar International (FMI), preluat de Reuters. "Dezechilibrele economice par sa fi atins apogeul in 2006-2007 si s-ar putea restrânge mai repede decât credeam anterior, insa mai sunt multe de facut pentru a corecta un dezechilibru ingrijorator al economiei la nivel mondial", scrie publicatia interna a FMI, IMF Survey, detaliind raportul. FMI a mai transmis ca, in contextul increderii slabe din piata si al actualelor dezechilibre economice, riscurile unei ajustari haotice sunt in continuare "un motiv clar de ingrijorare". Potrivit FMI, recentele tulburari ale pietelor financiare mondiale, declansate de criza creditelor ipotecare cu grad de risc ridicat din Statele Unite, au aratat cât de rapid si de imprevizibil se pot misca pietele. Anul trecut, FMI a purtat discutii in rândul a cinci mari economii: Statele Unite, zona euro, Arabia Saudita, China si Japonia, pentru a reduce dezechilibrele mondiale declansate de un deficit comercial al Statelor Unite si de un excedent masiv al Chinei si al producatorilor de petrol precum Arabia Saudita. FMI a notat ca incetinirea cresterii economice americane si deprecierea dolarului au ajutat la diminuarea deficitului de cont curent al Statelor Unite mai repede decât se estima, la 5,5% din produsul intern brut (PIB) in 2007. in tarile cu excedent, au existat si politici de reducere a dezechilibrelor, potrivit FMI. Este necesar ca progresele sa continue, incluzând o flexibilizare a monedei chineze, masura ceruta de multa vreme de Statele Unite, pentru a ajuta la reducerea deficitului comercial cu China. in zona euro, pierderile mari inregistrate de banci in legatura cu criza creditelor ipotecare din Statele Unite au indicat ca este necesar sa se aprofundeze integrarea financiara, si, de asemenea, sa se consolideze aranjamentele de stabilitate financiara, mai arata FMI. in Japonia, sunt necesare reforme economice pentru a incuraja cresterea economica si pentru a sustine cererea interna. in Statele Unite, incetinirea activitatii economice a afectat progresele in reducerea deficitului fiscal, potrivit FMI, care a subliniat ca stimulii economici trebuie sa fie mentinuti "strict temporar si bazati pe obiective". FMI a avertizat ca volatilitatea pretului petrolului, care a depasit marti 100 dolari/baril, ar putea incetini ritmul de reducere a dezechilibrelor, pe fondul cererii puternice din partea economiilor emergente si al temerilor legate de productie.

De ce?

pentru ca in felul acesta, peste ani si ani, cand ne vom afla dincolo de etapa infloririi, vom putea sa pacalim viata si mama natura, retraind momentele de acum.
pentru ca vrem sa fim precum o carte deschisa, plina de invataturi de minte, pentru o Alesia adolescenta, care se pregateste sa infrunte viata cu toate surprizele ei placute sau neplacute.
pentru ca nu mai detin de mult un Jurnal clasic asternut pe un caietel simpatic .... si ii simt lipsa.
pentru ca familia si prietenii nostrii sa fie la curent cu ultimile noastre aventuri
si nu in ultimul rand, pentru exercitiul scrisului, care este unul deosebit de util in viata unui om
pe curand!

ALR profit 2007

2/18/2008 11:23

sursa: NewsIn

(ALR) si-a sporit anul trecut profitul net cu 15% pâna la 438,3 milioane lei Alro Slatina (ALR) a obtinut anul trecut un profit net de 438,3 milioane lei (121,4 milioane euro), in crestere cu 15% fata de 2006, pe fondul comprimarii afacerilor companiei cu circa 7%, arata rezultatele financiare preliminate publicate pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB). in 2006, Alro a avut un câstig net de 380,87 milioane lei. Afacerile combinatului de aluminiu au scazut anul trecut cu 7%, la 2,05 miliarde lei (566,54 milioane euro), dupa ce in 2006 cifra de afaceri s-a ridicat la 2,18 miliarde lei. De asemenea, veniturile Alro s-au diminuat anul trecut cu circa 3%, la 2,26 miliarde lei (626,79 milioane euro), dupa ce in 2006 incasarile au insumat 2,33 miliarde lei. in acelasi timp, cheltuielile combinatului s-au redus cu aproape 7%, la 1,74 miliarde lei (481,81 milioane euro), dupa ce in 2006 costurile se cifrau la 1,87 miliarde lei. Datoriile Alro au sporit anul trecut cu 42%, la 729,36 milioane lei (202,04 milioane euro), in vreme ce debitele din 2006 insumau 514,20 milioane lei. Compania are un capital social de 356,89 milioane lei, divizat in 713,78 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,50 lei. Actionarul principal al Alro este grupul Vimetco (fost Marco), care controleaza circa 84,19% din companie. Fondul Proprietatea are o participatie de 9,93%. Alro Slatina are o capitalizare de 5,07 miliarde lei (1,39 miliarde euro), conform cotatiei de 7,10 lei/actiune stabilita in sedinta de vineri, 15 februarie.

ARS profit 2007

2/18/2008 09:56

sursa: Business Standard

Profit in scadere pentru (ARS) Constructorul de avioane Aerostar Bacau a inregistrat in 2007 un caștig net de 10,1 mil. lei (2,8 mil. euro), mai mic cu 25% fata de 2006, potrivit datelor financiare ale companiei transmise Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Afacerile Aerostar s-au cifrat, anul trecut, la 139,1 mil. lei (38,5 mil. euro), aproximativ la acelasi nivel ca in anul anterior. Totodata, veniturile au scazut usor in 2007, cu 2,2%, pana la 143,2 mil. lei (39,6 mil. euro), dupa ce, in 2006, incasarile Aerostar au insumat 146,4 mil. lei (40 milioane de euro). In acelasi timp, constructorul de avioane si-a majorat, anul trecut, cheltuielile cu numai 2,53%, la 132,2 mil. lei (36,6 milioane de euro), in timp ce costurile din 2006 s-au ridicat la 129,03 mil. lei (35,4 milioane de euro). Compania a reusit sa-si reduca datoriile cu 14% anul trecut, la 25,39 mil. lei (7,03 mil. euro), dupa ce, in 2006, avea un debit de 29,5 mil. lei (8,1 mil. euro). Aerostar Bacau a anuntat, la inceputul lui februarie, incheierea unui contract multianual de export pentru vanzarea de aeronave in valoare de 4,9 mil. dolari (3,37 mil. euro). Compania are un capital social de 29,2 mil. lei (opt mil. euro), divizat in 11,71 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 2,50 lei, din care 71,09% se afla in proprietatea companiei Iarom, iar 11,21% sunt detinute de SIF Moldova. Ultima cotatie a titlurilor Aerostar a fost de 13,20 lei, in sedinta din 16 ianuarie, pret care confera companiei o capitalizare de 154,62 mil. lei (42,48 mil. euro).

Cele mai importante evenimente ale saptamanii

1. "Capsunarii" trimit 7,16 miliarde de euro in tara

Romanii din strainatate au trimis anul trecut 7,16 miliarde de euro in tara (sub forma transferurilor curente), cu 29% mai mult decat in 2006, potrivit datelor publicate joi de Banca Nationala. Valoarea reprezinta un record al ultimilor 18 ani.

2. 7,5 miliarde euro obtinute de persoanele fizice din investitii financiare, in 2007

Castigurile din investitiile financiare realizate exclusiv de persoanele fizice au crescut cu 65% anul trecut, de la 4,6 miliarde de euro in 2006 la 7,5 miliarde de euro in 2007, potrivit unei analize a ZF pe baza incasarilor la buget din impozitele aferente acestor investitii.

Cea mai mare parte a castigurilor a provenit din vanzarile de actiuni, circa 4,3 mld. euro, in timp ce incasarile din dividende au urcat la 2,7 mld. euro.

Spre comparatie, depunerile totale ale populatiei in banci erau la sfarsitul anului trecut de 18,4 miliarde de euro, iar capitalizarea totala a Bursei de la Bucuresti era ieri de 24 de miliarde de euro. Profitul de 7,5 mld. euro facut anul trecut de persoane fizice din plasamente financiare depaseste, de exemplu, valoarea de piata a celei mai mari companii romanesti, Petrom, care valora ieri pe Bursa 5,7 miliarde de euro.

Cititi mai multe detalii ale analizei ZIARULUI FINANCIAR de aici.

3. Deficitul de cont curent explodeaza. Productia industriala incetineste

Deficitul de cont curent, care masoara iesirile nete de valuta din tara, a fost de aproape 16,9 miliarde de euro anul trecut, in crestere cu 66% fata de valoarea inregistrata in 2006, potrivit datelor publicate joi de Banca Nationala a Romaniei.

Calculat in functie de un Produs Intern Brut estimat la 118 miliarde de euro, deficitul de cont curent a fost de 14,3% din PIB, fata de 10,3% din PIB in 2006

Productia industriala a crescut anul trecut cu 5,4%, sub prognoza oficiala de 5,7%. Spre comparatie, productia industriala crescuse in 2006 cu 7,1%, cea mai buna performanta din ultimii 5 ani.

Productia industriala realizata in luna decembrie 2007, comparativ cu luna precedenta, a scazut cu 12,8%, datorata scaderii industriei prelucratoare (-14,4%) si industriei extractive (-8,3%). Productia de energie electrica si termica, gaze si apa a crescut cu 4,7%.

Romania se afla la finele anului trecut pe locul 13 in randul statelor UE in privinta evolutiei productiei industriale, care a scazut in decembrie cu 0,1% fata de perioada similara din 2006, potrivit datelor publicate de biroul european de statistica Eurostat.

Romania a inregistrat acelasi procent de scadere a productiei industriale, de 0,1%, si raportat la luna noiembrie, plasandu-se pe locul opt in clasamentul UE.

4. Rata somajului a crescut in luna ianuarie cu 0,2% fata de decembrie 2007

Rata somajului inregistrata la nivel national a fost de 4,3 la suta, mai mica fata de cea din luna ianuarie a anului 2007 cu un punct procentual, dar mai mare cu 0,2 la suta decat cea din luna decembrie a anului 2007, conform Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

Potrivit ANOFM, numarul total de someri a crescut in ianuarie cu 16.151 fata de luna anterioara, fiind inregistrati de 383.989 de someri, din care 128.357 indemnizati si 255.632 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut in ianuarie fata de decembrie anul trecut cu 6.847, iar cel al somerilor neindemnizati cu 9.304.

5. Titlurile Erste Bank se listeaza la Bursa de Valori Bucuresti

Erste, actionarul majoritar al BCR, a debutat joi la Bursa de Valori Bucuresti, sub simbolul EBS, actiunile grupului austriac crescand in prima zi de tranzactionare cu 1,94%, pe o lichiditate de peste 3 milioane de lei. Titlurile actionarului majoritar al Bancii Comerciale Romane au intrat la tranzactionare la valoarea de inchidere de ieri de pe bursa de la Viena, respectiv 38,27 euro (139,1 lei la cursul BNR de ieri). Presedintelui bancii austriece, Andreas Treichl, a declarat ca ar putea lista si BCR la Bursa pana la sfarsitul lui 2009.

Vineri, titlurile Erste au inchis a doua sedinta de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in scadere cu 2,68%, la o cotatie de 138 lei pe unitate, pierzand avansurile consemnate in ziua precedenta.

In jurul orei 14:50, la Bursa din Praga o actiune Erste era in scadere cu 2,01%, la 952,1 coroane cehe (137,59 lei), in timp ce la Viena un titlu al bancii austriece era cotat la 37,63 euro (136,92 lei), in coborare cu 0,19%.

Valoarea operatiunilor cu titluri Erste derulate vineri la BVB s-a situat la 1,37 milioane de lei.

Actiunile Erste Bank au intrat joi la tranzactionare pe piata de la Bucuresti si au inchis sedinta in crestere cu 1,94% fata de cotatia de referinta, la 141,8 lei.
Sursa: www.zf.ro/articol_161302

Imobiliare

Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat, marţi seara, la Arad că prevede o cădere a sectorului imobliar, care „urmează să se confrunte cu o criză fără precedent“ şi „e normal ca acesta să cadă“.

„România este parte a pieţei globale şi ea nu are cum să scape influenţelor evoluţiilor din această piaţă. Ori, criza lichidităţilor din sistemul financiar mondial duce la extragerea lichidităţilor din economiile încă fragile, cu vitează mai mare decât din oricare altele. Un simptom al acestui exod de capital este căderea bursei, iar următorul domeniu în care s-a investit foarte mult în ultimii ani şi din care fuga capitalului se va face simţită este, cu siguranţă, imobiliarul. Este vorba, în acest caz, despre o logică absolut firească şi de necombătut“, a declarat Dinu Patriciu.

Omul de afaceri a mai afirmat că în următoarele luni, „vom asista la căderea imobiliarului după cum asistăm, deja, de fapt, la fenomenele premergătoare“. „Unul dintrea acestea este blocarea pieţei. Vânzătorii ţin la preţ, iar cumpărătorii nu mai cumpără, ceea ce face ca numărul tranzacţiilor să scadă vertiginos. Acesta este primul mod de manifestare a unei crize imobiliare“, a susţinut Patriciu.

Dinu Patriciu a participat, marţi, la seria de întâlniri „Dialogurile teatrului“, eveniment organizat de Teatrul Clasic „Ioan Slavici“. Omul de afaceri a susţinut conferinţa cu titlul „Arta şi Cultura“.

sursa: The Money Channel

ARS

2/12/2008 10:02

sursa: Business Standard

Contract de 3,5 mil. € pentru (ARS) Constructorul de avioane Aerostar din Bacau a incheiat un contract multianual de export pentru productia si vanzarea de avioane in valoare de 4,94 milioane de dolari (3,5 milioane de euro), potrivit datelor companiei. Pentru acest an, Aerostar estimeaza venituri in crestere cu 13,7%, la 152,97 milioane de lei (40 milioane de euro), si un profit de 11,58 milioane de lei (3,15 mil. euro), cu 15,8% peste cel din 2007.

Fondurile straine ocolesc piata romaneasca de capital

Florin Ilie, seful departamentului de piete de capital din cadrul ING Bank Romania, spune ca, deocamdata, fondurile straine ocolesc piata romaneasca de capital, din cauza contextului international negativ si a problemelor macroeconomice interne.

"Romania nu este alternativa mai putin riscanta pe care o cauta fondurile straine in acest context international marcat de riscuri foarte mari. Dimpotriva, Romania este vazuta ca una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune, din cauza leului, care este singura moneda din regiune care fluectueaza liber fata de euro si prin urmare cea mai usor de atacat daca nu este sustinuta la nivel macroeconomic", a declarat Florin Ilie, intr-un interviu acordat ZF.

ING Bank este unul dintre primii patru jucatori de pe piata de brokeraj, lucrand preponderent cu investitori institutionali straini. In luna ianuarie, ING a realizat al doilea rulaj de pe Bursa, in conditiile in care strainii au realizat vanzari nete de peste 50 mil. euro.

Ilie considera ca instabilitatea la nivel macroeconomic este si motivul pentru care actiunile listate pe Bursa de la Bucuresti au scazut mai mult decat cele de pe pietele din regiune de la inceputul anului.

"Chiar si asa, actiunile romanesti se tranzactioneaza cu prime fata de cele de pe pietele din regiune", mai spune Ilie. Actiunile mai scumpe relativ cu pietele vecine si incertitudinile legate de cursul de schimb tin investitorii straini in expectativa, fapt care se reflecta si in lichiditatea redusa de pe Bursa din ultima perioada.

"Deocamdata sentimentul fata de Romania ramane negativ in randul investitorilor institutionali straini. Acest lucru afecteaza puternic piata din cauza ca nu exista investitori institutionali locali puternici. Probabil ca vom vedea si la noi astfel de investitori peste 2-3 ani", sustine Ilie. Lipsa investitorilor locali puternici este si unul dintre motivele pentru care pe piata romaneasca nu se observa existenta actiunilor defensive, adica acele actiuni care rezista mai bine in momente de criza, cum sunt de regula titlurile companiilor de utilitati.

"Investitorii straini judeca de obicei tara, astfel ca in momentul in care sentimentul este negativ fata de Romania, scad cam toate actiunile, la fel ca atunci cand sentimentul era pozitiv si cresteau cam toate. Cele mai afectate de deprecierea leului sunt insa titlurile financiare, adica bancile si SIF-urile."

"Probabil ca jumatatea anului va semnala o imbunatatire a perceptiei asupra Romaniei, dar, chiar si in aceste conditii, nu ma astept la o revenire spectaculoasa, ci la o evolutie pozitiva lenta", mai spune Ilie.

O posibila reducere a ratingului Romaniei de catre agentiile internationale de rating ar putea intarzia insa revenirea, in conditiile in care ar determina disparitia pietei romanesti de pe radarele unora dintre fondurile straine. Chiar si in aceste conditii, Florin Ilie considera ca ar exista interes din partea investitorilor straini pentru oferte publice initiale (IPO). Situatia incerta de pe piata a determinat unele companii care isi programasera listari pentru inceputul acestui an sa si le amane.

"Companiile locale care se listeaza sunt in general mici dupa standarde internationale sau medii dupa standarde locale. Sunt insa companii care au nevoie de finantari importante pentru a creste si in unele cazuri si-au atins deja limita maxima de creditare. Astfel, singura lor alternativa de a face rost de bani pentru a-si continua cresterea este listarea la Bursa a unui pachet de actiuni. Daca unele se hotarasc sa astepte un context de piata mai bun s-ar putea sa piarda pentru ca in momentul in care contextul respectiv va exista ele nu vor mai fi la fel de atractive pentru investitori", explica Ilie.

Despre piata romaneasca de brokeraj seful brokerilor de la ING sustine ca este din ce in ce mai competitiva, dar inca insuficient de matura.

"Cand piata creste se realizeaza o concentrare. Pana acum am asistat mai mult la o concentrare organica, in sensul ca jucatorii de top au luat mai mult din piata. Au fost si achizitii de catre jucatori straini a unor societati locale de brokeraj care au determinat schimbari in topul brokerilor. Deocamdata, volatilitatea este foarte ridicata in topul brokerilor si cred ca se va mentine asa cativa ani", a precizat Ilie.

Sursa: www.zf.ro/articol_160591

BNR a majorat dobanzile pentru rezervele in lei si dolari, si le-a diminuat pentru euro

Banca Nationala a Romaniei a majorat dobanzile bonificate pentru rezervele minime obligatorii constituite de bancile comerciale in lei si dolari si le-a redus pe cele la euro, ca urmare a modificarii dobanzilor practicate de institutiile de credit la depozitele la vedere, informeaza Mediafax.

Astfel, dobanzile bonificate pentru rezervele constituite in lei si dolari au crescut cu 0,1 puncte procentuale, la 2,6% si, respectiv, 1,3%, potrivit unui anunt postat pe pagina de internet a bancii centrale.

Sursa: www.zf.ro/articol_160544

Inflatia

Inflaţia anuală s-a accelerat de la 6,57% în decembrie la 6,9-7,3% la sfârşitul primei luni a anului, dar prognoza revizuită în sus la 5,9% a băncii centrale pentru inflaţia la sfârşitul lui 2008 ar putea fi una prea pesimistă, estimează analiştii din piaţă care au răspuns la un sondaj al NewsIn.

Cele mai importante evenimente ale saptamanii

1. BNR majoreaza dobanda la 9%. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat la inceputul saptamanii dobanda de referinta cu un punct procentual, la 9%, peste estimarile analistilor. Majoritatea se asteptau la o crestere intre 0,5% si 0,75%. Analistii economici considera ca masura se va reflecta, pe termen scurt in aprecierea leului. Totodata, ei considera ca dobanzile la credite vor creste, in perioada urmatoare, dupa ce BNR a decis si majorarea provizioanelor la creditele in valuta.

2. Salariul mediu net a crescut cu 8,1%, la 350 de euro. Salariul net mediu a crescut in luna decembrie a anului trecut cu 8,1% in termeni reali fata de decembrie 2006, la 1.266 de lei (350 de euro). Salariul mediu nominal brut a fost de 1.730 lei, cu 13,7% mai mare fata de luna precedenta. Cele mai mari castiguri au fost inregistrate in segmentul de intermedieri financiare (3.791 lei), iar cele mai mici in industria de prelucrare a lemnului (651 de lei).

3. BNR modificat prognoza de inflatie pe 2008. Banca Nationala a Romaniei a modificat prognoza de inflatie pentru anul acesta la 5,9%, fata de nivelul de 4,3% anuntat in luna noiembrie a anului trecut. Totodata, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a declarat ca inflatia anuala va atinge cel mai inalt nivel din acest an in luna martie, respectiv o rata de 8,3%.

4. Ioan Niculae opreste productia de ingrasaminte si disponibilizeaza 6.000 de angajati. Omul de afaceri Ioan Niculae spune ca a hotarat sa opreasca activitatea la combinatele producatoare de ingrasaminte chimice, ca urmare a cresterii pretului gazelor, urmand ca aproximativ 6.000 de angajati sa fie disponibilizati, incepand cu 1 martie. Grupul InterAgro, controlat de omul de afaceri, detine combinatele de ingrasaminte chimice Sofert Bacau, Azochim Savinesti si Donawchem Turnu Magurele.

5. Boeing primeste o comanda de 150 milioane dolari de la Blue Air. Boeing a anuntat marti ca a primit o comanda de construire a doua avioane de generatie 737-800, de la operatorul aerian roman, Blue Air. De asemenea, Blue Air a rezervat drepturile de achizitionare a inca doua avioane, potrivit CNN. Comanda este evaluata la un pret de lista de 150 milioane dolari. Managerul general al Blue Air a mentionat ca aceste achizitii fac parte din planul de crestere a afacerilor in regiune. Compania este detinuta de omul de afaceri Nelu Iordache.

6. Veniturile Orange Romania au crescut cu 24%, la 1,234 mld. euro; compania se indreapta spre pragul de 10 mil. clienti. Orange Romania, cel mai mare operator de telefonie mobila de pe piata locala, a anuntat ca a obtinut anul trecut venituri 1,234 mld. euro, fata de 1,086 miliarde de euro in 2006. Majorarea veniturilor a fost realizata pe fondul cresterii numarului de clienti cu 22%, la 9,813 milioane, si al majorarii venitului lunar mediu pe utilizator cu 4,9%.

7. STK Emergent, prima listare a unui fond inchis de investitii la BVB. Fondul inchis de investitii STK Emergent va derula, in perioada 19 februarie-10 martie, oferta publica initiala de vanzare de actiuni pentru listarea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), prima de acest fel de pe piata romaneasca de capital, valoarea totala a titlurilor oferite fiind de 50 milioane lei. "Resursele atrase prin oferta publica vor fi utilizate catre doua destinatii principale. Un procent de 60% din fonduri vor fi folosite pentru investitii in actiuni, iar diferenta va fi alocata pentru domeniul constructiilor sau in cel imobiliar", a declarat Nicolae Pascu, presedintele STK Financial, societatea care administreaza fondul de investitii

8. BNP Paribas intra pe piata imobiliara romaneasca. Compania de servicii imobiliare Atisreal parte a grupului francez BNP Paribas, urmeaza sa intre pe piata romaneasca, prin preluarea Cornerstone International, succesoarea firmei care a detinut licenta CB Richard Ellis in Romania. CB Richard Ellis a retras in luna iulie a anului trecut licenta CB Richard Ellis Romania, iar firma care opera franciza, din 2001, si-a schimbat numele in Cornerstone International. Atisreal este una dintre cele mai importante companii de servicii imobiliare din Europa. Compania este prezenta pe pietele din Europa, Statele Unite ale Americii si Asia, prin intermediul a 60 de birouri.

9. Senatul a aprobat reducerea TVA la 5% pentru alimentele de baza. Senatorii au adoptat, miercuri, o initiativa legislativa care prevede reducerea la 5% a taxei pe valoarea adaugata (TVA) la alimentele de baza - paine, carne, lapte, ulei vegetal si zahar. Potrivit proiectului legislativ, fondurile necesare pentru a acoperi aceasta reducere ar urma sa fie obtinute prin cresterea la 50% a nivelului accizelor pentru iahturi si cresterea accizelor la tigarete. Senatul a adoptat aceasta initiativa legislativa in calitate de prima Camera sesizata. Forul decizional in acest caz este Camera Deputatilor.

10. Vizita lui Sarkozy duce la semnarea unui acord de sprijinire a proiectului Nabucco din partea Romaniei. Presedintele Traian Basescu a declarat luni, la finalul intalnirii cu omologul sau francez, Nicolas Sarkozy, ca a convenit cu acesta ca firma franceza de stat "Gas de France", asociata proiectului "Nabucco", sa primeasca sprijin din partea Romaniei in aceasta actiune. Cei doi presedinti au semnat un document privind punerea in aplicare a unui parteneriat strategic intre cele doua tari care prevede, potrivit presedintelui francez, o colaborare activa in domeniul energetic, inclusiv in cel legat de energia nucleara si cea bazata pe exploatarea de gaze naturale.

Sursa: www.zf.ro/articol_160325

Ordin nr. 4 din 02/05/2007 privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate

Ordin nr. 4 din 02/05/2007

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 344 din 21/05/2007

Intrare in vigoare: 21/05/2007

pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă

I. Definiţii

Art. 1. - În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

(1) rezerva tehnică brută reprezintă rezerva tehnică calculată înainte de cedările în reasigurare;

(2) rezerva tehnică netă reprezintă rezerva tehnică calculată după cedările în reasigurare.

II. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile

Art. 2. - (1) Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări generale au obligaţia să deţină permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii desfăşurate de către aceştia, cel puţin egală cu marja de solvabilitate minimă, calculată în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

(2) Marjei de solvabilitate disponibile îi corespunde totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu excepţia activelor necorporale.

Art. 3. - (1) Pentru determinarea marjei de solvabilitate disponibile, în calculul acesteia sunt cuprinse următoarele componente:

a) capitalul social subscris şi vărsat sau, după caz, dacă este vorba despre societăţi mutuale, fondul de rezervă liber vărsat la care se adaugă toate conturile membrilor săi care întrunesc următoarele criterii:

(i) statutul trebuie să prevadă că din aceste conturi se pot face plăţi membrilor doar în situaţia în care plăţile nu au drept rezultat diminuarea marjei de solvabilitate disponibile sub nivelul minim sau, în cazul dizolvării societăţii, dacă au fost plătite toate celelalte datorii;

(ii) statutul trebuie să prevadă ca pentru orice plăţi menţionate la pct. (i), efectuate în alte scopuri decât retragerea individuală din societatea mutuală, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să fie informată cu cel puţin o lună înainte de efectuarea plăţii, astfel încât aceasta să poată interzice, dacă este cazul, operaţiunea de plată în cadrul acestei perioade;

b) toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice, şi anume: rezerve de prime de capital, din reevaluare, legale, statutare, de conversie, alte rezerve;

c) profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau, după caz, pierderea înregistrată de asigurător;

d) rezultatul reportat.

Marja de solvabilitate disponibilă este diminuată cu valoarea acţiunilor proprii deţinute direct de asigurător.

(2) În afara componentelor prevăzute la alin. (1), în calculul marjei de solvabilitate disponibile mai pot fi incluse şi următoarele componente, după caz:

a) acţiunile preferenţiale cumulative şi/sau datoriile subordonate în proporţie de până la 50% din cea mai mică valoare obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime. Dintre acestea maximum 25% trebuie să fie constituite din datorii subordonate cu scadenţă fixă şi/sau acţiuni preferenţiale cumulative cu durată determinată. Trebuie să existe acorduri în temeiul cărora, în caz de faliment sau lichidare a asigurătorului, obligaţiile de plată generate de capitalul subordonat împrumutat şi/sau acţiunile preferenţiale cumulative vor fi onorate după ce au fost plătite obligaţiile faţă de toţi ceilalţi creditori sau orice alte obligaţii de plată existente la momentul respectiv. Datoriile subordonate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

(i) sumele aferente datoriilor subordonate sunt vărsate integral;

(ii) pentru împrumuturile cu scadenţă fixă, scadenţa iniţială este stabilită la cel puţin 5 ani. Cu cel puţin un an înainte de scadenţă, asigurătorul va supune Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor spre aprobare un plan din care să rezulte modul în care marja de solvabilitate disponibilă va fi menţinută sau adusă peste nivelul marjei minime la scadenţă, exceptând cazul în care valoarea împrumutului care intră în componenţa marjei de solvabilitate disponibile a fost redusă treptat în decursul celor 5 ani care au precedat scadenţa. Rambursarea anticipată a acestor sume se poate aproba dacă asigurătorul a solicitat acest lucru Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu condiţia ca marja sa de solvabilitate disponibilă să nu scadă sub nivelul minim;

(iii) împrumuturile a căror scadenţă nu este fixată trebuie rambursate doar cu respectarea unui preaviz de cel puţin 5 ani, exceptând cazurile în care aceste împrumuturi nu mai sunt considerate componentă a marjei de solvabilitate disponibile sau când, după caz, s-a obţinut acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind rambursarea lor anticipată. În acest ultim caz, asigurătorul trebuie să informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru rambursare, indicându-se valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi valoarea marjei de solvabilitate minime, atât înainte, cât şi după această rambursare. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba rambursarea doar în condiţiile în care valoarea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului nu scade sub nivelul valorii marjei de solvabilitate minime;

(iv) contractul de împrumut nu poate conţine nicio clauză care să prevadă că, în anumite circumstanţe, altele decât lichidarea asigurătorului, împrumutul poate fi rambursat înainte de scadenţa convenită;

(v) contractul de împrumut nu poate fi modificat decât cu acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

b) titlurile de valoare cu durată nedeterminată şi alte titluri de valoare, inclusiv acţiunile preferenţiale cumulative, altele decât cele menţionate la lit. a), până la un nivel care să nu poată depăşi 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:

(i) titlurile nu se pot rambursa fără acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

(ii) contractul de emisiune îi permite asigurătorului posibilitatea de a amâna plata dobânzilor aferente împrumutului;

(iii) creanţele creditorului faţă de asigurător ocupă un nivel inferior raportat la creanţele tuturor creditorilor nesubordonaţi;

(iv) documentele care stau la baza emisiunii de titluri de valoare trebuie să prevadă capacitatea societăţii de a acoperi datoria şi dobânda aferentă, astfel încât să permită asigurătorului să îşi continue activitatea;

(v) se vor lua în calcul numai sumele vărsate integral.

(3) La cererea asigurătorului, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba, în temeiul unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de solvabilitate disponibile şi a următoarelor componente, după caz:

a) jumătate din capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat ori fondul de rezervă liber vărsat reprezintă cel puţin 25% din capitalul social sau din fondul de rezervă liber, până la un nivel care să nu depăşească 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime;

b) în cazul societăţilor de asigurare mutuale sau de tip mutual cu contribuţii variabile, orice creanţă pe care societatea o poate avea asupra membrilor săi prin solicitarea unor contribuţii suplimentare, într-un exerciţiu financiar, dar nu mai mult de 50% din diferenţa dintre contribuţiile maxime şi contribuţiile totale de plată, şi până la 50% din valoarea cea mai mică dintre valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime;

c) orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în care aceste rezerve nu au o natură excepţională.

III. Determinarea marjei de solvabilitate minime

Art. 4. - (1) Marja de solvabilitate minimă se determină prin două metode:

a) raportarea la valoarea primelor brute subscrise în ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării sau la valoarea contribuţiilor din ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării;

b) raportarea la media anuală a daunelor brute plătite în ultimele 36 de luni calendaristice anterioare datei raportării. Dacă o societate de asigurări preia în asigurare unul sau mai multe riscuri: de credit, furtună, grindină sau îngheţ, perioada de referinţă pentru calculul mediei anuale a daunelor brute plătite va corespunde ultimelor 84 de luni calendaristice anterioare datei raportării.

(2) Marja de solvabilitate minimă este egală cu valoarea cea mai mare dintre cele două rezultate obţinute prin aplicarea metodelor prevăzute la alin. (1).

Art. 5. - (1) În cazul aplicării metodei prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), luându-se în considerare primele brute subscrise, la determinarea marjei de solvabilitate minime se va lua în calcul cea mai mare valoare, obţinută în ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării, dintre:

a) valoarea totală a primelor brute subscrise sau a contribuţiilor;

b) valoarea primelor brute câştigate (valoarea primelor brute subscrise diminuată cu variaţia rezervei brute de prime) sau a contribuţiilor.

(2) Pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12 şi 13, menţionate la titlul B "Asigurări generale" din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, primele sau contribuţiile luate în calcul se majorează cu 50%.

(3) La valoarea primelor brute subscrise sau a contribuţiilor din asigurări directe se adaugă totalul primelor brute subscrise aferente acceptărilor în reasigurare pe durata ultimelor 12 luni calendaristice anterioare datei raportării, iar rezultatul se diminuează cu valoarea totală a primelor brute subscrise anulate sau a contribuţiilor anulate corespunzătoare aceleiaşi perioade, precum şi cu valoarea totală a impozitelor şi taxelor aferente primelor şi contribuţiilor luate în calcul.

(4) La valoarea astfel obţinută se aplică un procent de 18% pentru sumele a căror valoare este de până la echivalentul a 53,1 milioane euro şi, respectiv, de 16% pentru sumele reprezentând excedentele peste echivalentul a 53,1 milioane euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, iar rezultatele astfel obţinute se adună.

(5) Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare.

Art. 6. - (1) În cazul aplicării metodei prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), luându-se în considerare daunele brute plătite, determinarea marjei de solvabilitate minime se face prin însumarea valorii daunelor brute plătite în perioadele menţionate la art. 4 alin. (1) lit. b), aferente activităţii de asigurări directe, cu valoarea daunelor brute plătite în aceeaşi perioadă, aferente acceptărilor în reasigurare, precum şi cu valoarea rezervelor brute de daune constituite la sfârşitul perioadei de raportare, atât pentru activităţile directe, cât şi pentru acceptările în reasigurare.

(2) Din această sumă se scade valoarea daunelor recuperate de la terţi prin subrogarea în drepturile asiguraţilor pentru aceeaşi perioadă de raportare şi valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a treizeci şi cincea luni calendaristice anterioare lunii de raportare, atât pentru asigurările directe, cât şi pentru acceptările în reasigurare.

(3) Dacă perioada de referinţă menţionată la art. 4 alin. (1) lit. b) este de 84 de luni calendaristice, se scade valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a optzeci şi treia luni calendaristice anterioare lunii de raportare.

(4) Baza de calcul a daunelor plătite, rezervelor de daune şi recuperărilor pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12 şi 13, menţionate la titlul B "Asigurări generale" din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 50%.

(5) Conform perioadei de referinţă prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), la o treime din valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 36 de luni sau la o şeptime din valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 84 de luni, după caz, se aplică un procent de 26% pentru sumele a căror valoare este de până la echivalentul a 37,2 milioane euro şi, respectiv, de 23% pentru sumele reprezentând excedentele peste echivalentul a 37,2 milioane euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, iar rezultatele astfel obţinute se adună.

(6) Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii financiare.

Art. 7. - Dacă marja de solvabilitate minimă calculată conform prevederilor art. 4-6 este mai mică decât marja de solvabilitate minimă raportată la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, atunci marja de solvabilitate minimă la data raportării trebuie să fie cel puţin egală cu cea raportată la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, înmulţită cu raportul dintre valoarea rezervei nete de daune înregistrată la sfârşitul perioadei de raportare şi valoarea rezervei nete de daune la începutul exerciţiului financiar curent, raport care nu poate fi mai mare decât 1. Prevederile prezentului articol se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2008.

Art. 8. - Procentele menţionate la art. 5 alin. (4) şi la art. 6 alin. (5) sunt fiecare reduse la o treime în cazul asigurării de sănătate practicate pe o bază tehnică similară celei pentru asigurarea de deces, dacă:

a) primele plătite se calculează pe baza tabelelor de îmbolnăvire conform metodei matematice aplicate în asigurări;

b) se calculează o rezervă pentru îmbătrânire;

c) se încasează o primă suplimentară în vederea stabilirii unei marje prudente;

d) asigurătorul poate anula contractul cel mai târziu înaintea sfârşitului celui de-al treilea an de asigurare;

e) în contract se prevede posibilitatea majorării primelor sau a diminuării plăţilor, chiar şi în cazul contractelor în vigoare.

IV. Metodologia de calcul al fondului de siguranţă

Art. 9. - (1) O treime din marja de solvabilitate minimă a asigurătorului, calculată conform art. 3-7, constituie fondul de siguranţă. Acest fond este compus din elementele prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) şi, cu acordul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la art. 3 alin. (3) lit. c).

(2) Valoarea minimă a fondului de siguranţă pentru asigurările generale este echivalentul în lei a 2,2 milioane euro la data raportării. Dacă asigurătorul subscrie unul sau mai multe riscuri încadrate în clasele 10, 11, 12, 13, 14 sau 15, menţionate la titlul B "Asigurări generale" din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea minimă a fondului de siguranţă va fi echivalentul în lei a 3,2 milioane euro la data raportării. În cazul societăţilor mutuale, valoarea minimă a fondului de siguranţă se reduce cu o pătrime.

(3) Valorile în euro ale fondului de siguranţă prevăzute la alin. (2), precum şi valorile în euro menţionate la art. 5 alin. (4) şi la art. 6 alin. (5) vor fi revizuite anual în funcţie de schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele membre, publicat de Eurostat.

(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicită agenţiilor şi/sau sucursalelor înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii:

a) marja de solvabilitate disponibilă, care va fi compusă din elementele prevăzute la art. 3. Marja de solvabilitate minimă va fi calculată în conformitate cu prevederile art. 4-8. În calculul marjei de solvabilitate minime se va ţine seama numai de operaţiunile efectuate de respectiva agenţie sau sucursală;

b) o treime din marja de solvabilitate minimă va constitui fondul de siguranţă. Valoarea minimă a fondului de siguranţă este jumătate din valoarea prevăzută la alin. (2).

Agenţiile şi sucursalele înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii trebuie să depună o pătrime din valoarea minimă a fondului de siguranţă sub forma unei garanţii, care va fi luată în calculul fondului de siguranţă. Fondul de siguranţă va fi constituit în conformitate cu prevederile alin. (1);

c) activele care acoperă marja de solvabilitate minimă trebuie să fie păstrate în România până la nivelul fondului de siguranţă, iar surplusul, în cadrul Comunităţii.

V. Dispoziţii finale

Art. 10. - Asigurătorul este obligat să îşi determine permanent marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă, precum şi fondul de siguranţă, pe baza datelor din raportările financiare, şi să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, un formular de raportare privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă şi fondul de siguranţă, conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. Asigurătorul trebuie să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor o raportare semestrială privind marja de solvabilitate minimă, conform modelului prezentat în anexă.

Art. 11. - În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor societatea de asigurare este obligată să îşi determine şi să comunice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 48 de ore de la solicitare, situaţia financiară, precum şi marja de solvabilitate minimă ale acesteia. Informaţiile solicitate se transmit însoţite de o declaraţie a reprezentantului legal al societăţii, dată pe propria răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal pentru infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii, prin care se atestă că datele comunicate sunt corecte şi conforme cu realitatea.

Art. 12. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 70 şi următoarele din Legea nr. 503/2004.

Art. 13. - (1) Prezentele norme intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.111/2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 15 iulie 2005.

Art. 14. - Prezentele norme transpun prevederile art. 16, 17, ale art. 23 pct. 2 lit. e), ale art. 25 pct. 2 şi 3 din Directiva 73/239/CEE, ale Directivei 2002/13/CE şi ale Notificării privitoare la ajustarea la nivelul inflaţiei a anumitor sume prevăzute în directivele referitoare la activităţile de asigurări de viaţă şi de asigurări generale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 194 din 18 august 2006, p. 0038.

ANEXĂ *)
la norme

FORMULAR DE RAPORTARE
privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate
minimă şi fondul de siguranţă pentru asigurările generale

___________

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

Marja de solvabilitate disponibilă

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │X = Marja de solvabilitate disponibilă totală = X1 + Z1 + Z2 + Z3 + A9 + A10 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A1 = Capitalul social subscris şi vărsat sau fondul de rezervă liber vărsat │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A2 = Toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice şi anume: rezerve de │ │ │ prime de capital, din reevaluare, legale, statutare, de conversie, alte rezerve │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A3 = Profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau, după│ │ │ caz, pierderea înregistrată de asigurător │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A4 = Rezultatul reportat │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A5 = Valoarea acţiunilor proprii deţinute direct de asigurător │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │X1 = Marja de solvabilitate disponibilă = A1 + A2 ± A3 ± A4 - A5 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(1) A6 = Acţiuni preferenţiale cumulative şi/sau datorii subordonate │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Z = min (X1; Y) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Z1 = min (A6; 0,5 ▪ Z) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) A7 = Titluri de valoare cu durată nedeterminată şi alte titluri de valoare │ │ │ inclusiv acţiuni preferenţiale neincluse în A6 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Z2 = min (A7; 0,5 ▪ Z) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(3) A8 = Capitalul social nevărsat sau fondul de rezervă liber nevărsat, după caz │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Z3 = min (0,5 ▪ A8; 0,5 ▪ Z) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(4) A9 = Valoarea calculată în conformitate cu prevederile art. 3, alin. 3, lit. b │ │ │ din Norme │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │A10 = Rezerve nete ascunse provenite din evaluarea activelor, în măsura în care │ │ │ aceste rezerve nu au o natură excepţională │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

(¹) - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (2), Litera (a) din Norme

(²) - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (2), Litera (b) din Norme

(³) - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (3), Litera (a) din Norme

(⁴) - Cu respectarea prevederilor Art. 3, Alin. (3), Litera (b) din Norme

Marja de solvabilitate minimă

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │Y = Marja de solvabilitate minimă la data raportării = max (Y3; Y5) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Y3 = Marja de solvabilitate minimă = max (Y1; Y2) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Y4 = Marja de solvabilitate minimă raportată la sfârşitul exerciţiului financiar │ │ │ precedent │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │e1 = Raportul între rezerva netă de daune înregistrată la sfârşitul perioadei de │ │ │ raportare şi rezerva netă de daune înregistrată la începutul exerciţiului │ │ │ financiar curent │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │e = min (1; e1) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │Y5 = e ▪ Y4 │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

Metoda 1

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │B1 = Valoarea totală a primelor brute subscrise sau a contribuţiilor din asigurări │ │ │ directe pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate │ │ │ la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi │ │ │ completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B2 = Valoarea totală a primelor brute subscrise sau a contribuţiilor din asigurări │ │ │ directe pentru alte tipuri de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 │ │ │ menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi │ │ │ completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B3 = Valoarea primelor subscrise aferente acceptărilor în reasigurare, pentru │ │ │ tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din│ │ │ Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B4 = Valoarea primelor subscrise aferente acceptărilor în reasigurare, pentru alte │ │ │ tipuri de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din│ │ │ Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B5 = Valoarea primelor brute sau contribuţiilor anulate pentru tipurile de asigurări │ │ │ încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea │ │ │ nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B6 = Valoarea primelor brute sau contribuţiilor anulate pentru alte tipuri de │ │ │ asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa │ │ │ nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B7 = Valoarea totală a impozitelor şi taxelor aferente primelor brute subscrise │ │ │ pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la │ │ │ Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările │ │ │ ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B8 = Valoarea totală a impozitelor şi taxelor aferente primelor brute subscrise │ │ │ pentru alte tipuri de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la │ │ │ Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările │ │ │ ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B9 = Variaţia rezervei de prime brute pentru tipurile de asigurări încadrate în │ │ │ clasele 11, 12, 13 menţionate Ia Titlul B din Anexa nr. 1 Ia Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B10 = Variaţia rezervei de prime brute pentru alte tipuri de asigurări decât cele din│ │ │ clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B11 = 1,5 ▪ B1 + 1,5 ▪ B3 - 1,5 ▪ B5 - 1,5 ▪ B7 + B2 + B4 - B6 - B8 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B12 = B11 - 1,5 ▪ B9 - B10 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B13 = max (B11; B12) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │b1 = Raportul între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii │ │ │ financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii │ │ │ financiare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │b = max (0,5; b1) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │B14 = echivalentul în lei a 53,1 milioane EUR, calculat la cursul de referinţă al BNR│ │ │ din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(1) Y1 = Marja de solvabilitate minimă calculată cu metoda primelor = │ │ │ = b ▪ [min (B13; B14) ▪ 0,18 + max (B13 - B14; 0) ▪ 0,16] │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

Metoda 2

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │(2) C1 = Valoarea daunelor brute plătite aferente activităţii de asigurări directe │ │ │ din perioada de referinţă pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele │ │ │ 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C2 = Valoarea daunelor brute plătite aferente activităţii de asigurări directe │ │ │ din perioada de referinţă pentru alte tipuri de asigurări decât cele din │ │ │ clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, │ │ │ cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C3 = Valoarea daunelor brute plătite aferente acceptărilor în reasigurare din │ │ │ perioada de referinţă pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, │ │ │ 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C4 = Valoarea daunelor brute plătite aferente acceptărilor în reasigurare din │ │ │ perioada de referinţă pentru alte tipuri de asigurări decât cele din clasele│ │ │ 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu │ │ │ modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │C5 = Valoarea rezervelor brute de daune constituite la sfârşitul perioadei de │ │ │ raportare, atât pentru activităţile directe, cât şi pentru acceptările în │ │ │ reasigurare pentru tipurile de asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 │ │ │ menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi │ │ │ completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │C6 = Valoarea rezervelor brute de daune constituite la sfârşitul perioadei de │ │ │ raportare, atât pentru activităţile directe, cât şi pentru acceptările în │ │ │ reasigurare pentru alte tipuri de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 │ │ │ menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi │ │ │ completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C7 = Valoarea daunelor recuperate de la terţi prin subrogarea în drepturile │ │ │ asiguraţilor din perioada de referinţă pentru tipurile de asigurări │ │ │ încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la │ │ │ Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(2) C8 = Valoarea daunelor recuperate de la terţi prin subrogarea în drepturile │ │ │ asiguraţilor din perioada de referinţă pentru alte tipuri de asigurări decât│ │ │ cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa nr. 1 la Legea │ │ │ 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(3) C9 = Valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a │ │ │ treizeci şi cincea luni calendaristice anterioare lunii de raportare, atât │ │ │ pentru asigurările directe cât şi pentru acceptările în reasigurare, în │ │ │ cazul în care perioada de referinţă este de 36 de luni pentru tipurile de │ │ │ asigurări încadrate în clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din Anexa │ │ │ nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(3) C10 = Valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a │ │ │ treizeci şi cincea luni calendaristice anterioare lunii de raportare, atât │ │ │ pentru asigurările directe cât şi pentru acceptările în reasigurare, în │ │ │ cazul în care perioada de referinţă este de 36 de luni pentru alte tipuri │ │ │ de asigurări decât cele din clasele 11, 12, 13 menţionate la Titlul B din │ │ │ Anexa nr. 1 la Legea 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │C11 = 1,5 ▪ C1 + C2 + 1,5 ▪ C3 + C4 + 1,5 ▪ C5 + C6 - 1,5 ▪ C7 - C8 - 1,5 ▪ C9 - C10 │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │c = Coeficient variabil a cărui valoare este 1/3 în cazul în care perioada de │ │ │ referinţă este de 36 de luni, respectiv 1/7 în cazul în care perioada de │ │ │ referinţă este de 84 de luni │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │C12 = echivalentul în lei a 37,2 milioane euro, calculat la cursul de referinţă al │ │ │ Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a perioadei de referinţă │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │d1 = Raportul între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor trei │ │ │ exerciţii financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor │ │ │ trei exerciţii financiare │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │d = max (0,5; d1) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │(1) Y2 = Marja de solvabilitate minimă calculată cu metoda daunelor = │ │ │ = d ▪ [min (c ▪ C11; C12) ▪ 0,26 + max (c ▪ C11 - C12; 0) ▪ 0,23] │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

(¹) - Pentru asigurările de sănătate practicate pe o bază tehnică similară celei pentru asigurarea de deces, dacă sunt respectate condiţiile enunţate la art. 8 literele (a), (b), (c), (d) şi (e), se va considera doar o treime din valoarea obţinută cu ajutorul formulei de calcul.

(²) - Dacă o societate de asigurări practică unul sau mai multe riscuri: de credit, furtună, grindină sau îngheţ, perioada de referinţă va corespunde ultimelor 84 de luni calendaristice anterioare datei raportării.

(³) - Dacă perioada de referinţă este de 84 de luni se va scădea valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a optzeci şi treia luni calendaristice anterioare lunii de raportare.

Fondul de siguranţă

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐ │Fondul de siguranţă = FS │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘ ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐ │FS1 = Y/3 │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │FS2 = Echivalentul în lei a valorii minime a fondului de siguranţă, la data raportării│ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │FS = max (FS1; FS2) │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘